Consorțiul Universitaria îi cere Ministerului Educației condus de Ecaterina Andronescu să revină “la cele trei categorii de universități” stabilite în 2011 prin prima clasificare internațională a universităților realizată în mandatul lui Daniel Funeriu. Cele 5 mari universități solicită și “renunțarea la politicile de generalizare prin compromisuri în sfera calității învățământului”.
Consorțiul Universitaria este format din următoarele instituții de învățământ superior: Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia de Studii Economice din București și Universitatea de Vest din Timișoara.
Clasificarea din 2011 a universităților a separat instituțiile de învățământ superior în 3 categorii valorice:
- Universități de Cercetare Avansată și Educație (categoria I): universitățile clasificate în această categorie ar fi urmat să primească cele mai multe locuri la master si doctorat, deci o finanțare mult mai mare decât a celorlalte universități
- Universități de Educație și Cercetare Științifică (categoria a II-a): li se diminuau locurile la doctorat
- Universități Centrate pe Educație (categoria a III-a): care nu mai aveau dreptul de a organiza decât programe de licență și master. În 2011, toate universitățile particulare au intrat în ultima categorie valorică. Vezi aici detalii
Universitaria cere și “creșterea calității sistemului preuniversitar de învățământ din România prin introducerea dublelor specializări la nivelul programele academice de studiu care oferă profesionalizare și calificare superioară pentru profesia didactică”, însă nu spune un cuvânt despre masteratul didactic, care ar fi trebuit să asigure din 2011 încoace formarea profesorilor și pe care universitățile nu l-au implementat nici până astăzi.
Comunicatul integral remis de Universitaria
“Cele cinci mari universități membre ale Consorțiului Universitaria solicită aplicarea criteriilor calitative, bazate pe rezultatele din clasamentele internaționale de prestigiu, în finanțarea universităților
Consorțiul Universitaria s-a reunit la București, în perioada 23-25 noiembrie 2018, în cadrul întâlnirilor sale periodice. Desfășurată la Universitatea din București sub semnul apropiatei sărbătoriri a Centenarului Marii Unirii, întâlnirea s-a bucurat de participarea Universității de Stat din Chișinău, cooptată ca membru asociat în cadrul eforturilor de extindere a cooperării în domeniul învățământului superior românesc și al cercetării.
Universitățile membre ale Consorțiului, respectiv Universitatea din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Academia de Studii Economice din București și Universitatea de Vest din Timișoara, evidențiază situarea lor constantă în primele 2-4 % (dintre cele 27.000 de universități din lume) în clasamentele internaționale cu cea mai mare notorietate. Dezbaterile desfășurate pe domeniile: academic, doctorat, internațional, cercetare, relația cu mediul de afaceri, comunicare și relații publice, activitatea studențească, au evidențiat hotărârea universităților de a menține calitatea actului educațional și au formulat sugestii de optimizare.
Consorțiul Universitaria consideră esențială și necesară promovarea de către Ministerul Educației Naționale a unei abordări strategice și asigurarea, împreună cu marile universități din România, a unui pact național pentru învățământul superior și pentru cercetare, cu obiective strategice prioritizate și orientate pe termen lung, de minimum 20 de ani. Într-o lume globalizată, aflată în continuă schimbare, lipsa abordării strategice și rămânerea la politicile reactive este falimentară.
Reprezentanții Consorțiului Universitaria solicită revenirea la cele trei categorii de universități, și anume: de cercetare avansată și educație, de educație și cercetare științifică și universități centrate pe educație și renunțarea la politicile de generalizare prin compromisuri în sfera calității învățământului.
Cele cinci mari universități membre ale Consorțiului atrag atenția asupra necesității creșterii finanțării pe student în vederea alocării, în timp, a unor niveluri similare celorlalte țări europene.
În condițiile crizei economice, acest deziderat se poate realiza chiar și prin menținerea anvelopei actuale de finanțare și creșterea treptată, incrementală, într-un interval de 5-10 ani, a finanțării pe student echivalent corelată cu scăderea corespunzătoare a numărului de locuri finanțate.
Consorțiul va solicita Ministerului Educației Naționale operarea unor schimbări legislative care să permită accesul la Joint Degree, simplificarea procedurilor pentru Double Degree și finanțare suplimentară pentru universitățile din România care aplică în vederea constituirii de Rețele Universitare Europene.
Cele cinci mari universități solicită creșterea calității sistemului preuniversitar de învățământ din România prin introducerea dublelor specializări la nivelul programele academice de studiu care oferă profesionalizare și calificare superioară pentru profesia didactică. Membrii Consorțiului evidențiază disponibilitatea de a se implica în proiectele naționale coordonate de către Autoritatea Națională a Calificărilor pentru definirea calificărilor universitare, proiectarea rezultatelor învățării și pentru stabilirea criteriilor de alocare a locurilor finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, Consorțiul Universitaria solicită ca repartizarea cifrei de școlarizare pentru anul universitar 2019/2020 și alocarea locurilor sau a granturilor finanțate de la bugetul de stat pentru studiile universitare de doctorat în vederea admiterii din anul 2019 să aibă la bază rezultatele din ranking-urile internaționale de prestigiu, în condițiile absenței unui clasament la nivel național.
Cele cinci universități vor realiza un demers comun către Ministerul Educației Naționale pentru fundamentarea cerinței de exceptare a universităților de la obligația de a diminua cheltuielile materiale cu 10% până la sfârșitul anului 2018 conform OUG 90/2017, dar și angajarea fermă a MEN la plata obligațiilor pentru Legea 85/2016, reiterată prin Legea 95/2018, adaptată la inflație, și pentru Legea 153/2017.
În vederea creșterii reprezentativității universităților membre ale Consorțiului Universitaria în circuitul european al cercetării s-a propus delegarea unui reprezentant comun în cadrul Oficiului Român pentru Știință și Tehnologie de pe lângă Uniunea Europeană (ROST).
Consorțiul Universitaria își exprimă public interesul și disponibilitatea de a se implica în participarea României la evaluarea internațională comparativă OECD-PISA.
Participanții la dezbateri solicită emiterea unui Ordin de Ministru prin care să se revină la posibilitatea de înmatriculare a studenților străini până la finalul semestrului întâi al anului universitar.
De asemenea, studenții din Consorțiul Universitaria au avut mai multe propuneri, printre care:
- inițierea unei modificări a legii educației naționale, astfel încât să se acorde subvenția cămine cantine
și pentru studenții înmatriculați la învățământul cu taxă, - modificarea OMEN 3392/2017, astfel încât să se clarifice că bursierii statului român pot cumula bursele respective cu bursele acordate pe criterii generale și
- inițierea unei dezbateri în privința modificării Legii Educației Naționale astfel încât să se asigure prezența studenților în raport de 25% în alegerea rectorului.
Desfășurarea lucrărilor Consorțiului Universitaria a evidențiat hotărârea celor cinci mari universități de a acționa solidar în vederea creșterii standardelor de calitate a procesului educațional din România”.
Descarcă de aici comunicatul integral al Consorțiului Universitaria
Citește și:
Redacția
I.N.
Alexa Stănescu
4 comments
Foarte bun și la obiect comentariul d-lui Basil Lupu! Întradevăr, o ipocrizie maximă răzbate din acest demers al Consorțiului Universitaria.
Demersul celor cinci universitati este unul ipocrit si vizeaza doar acapararea a cat mai multor bani de la buget. Acest demers nu are nicio legatura cu dorinta de a imbunatatii calitaea invatamantului si cercetarii. Daca nu ne vom lasa impresionati de prestigiul autoproclamat al acestor univeristati, o analiza lucida va scoate la iveala ca, in fapt, aceste universitati se fac vinovate de starea jalnica la care a ajuns invatamantul si cercetarea. In primul rand, sa nu uitam ca reprezentantii acestor universitati au detinut, si inca detin, monopolul tuturor deciziilor importante care au avut legatura cu procesul de invatamant si cerectare. Membrii principalelor comisii si agentii (ARACIS, CNATDCU, CNCSIS etc), care se ocupa de calitatea invatamantului si cercetarii, precum si a finantarii acestora, provin in proportie de peste 70% de la aceste mari universitati. Nici o lege si nici un ministru nu puteau sa-i impiediece sa fie corecti in decizile pe care le-au luat si sa nu transfome aceste mari universitati in fabrici de eliberat titluri de doctori in diferite stiinte.
Dupa 1990, numai profesorii de la aceste mari universitati aveau dreptul de a conduce doctorate, iar o buna parte din aceiasi profesori erau si membrii CNATDCU. Tot ei au stabilit conditiile si au evaluat persoanele care au obtinut dreptul de a fi conducatori de doctorat. In aceste conditii, universitatile mai mici, sau cele nou infiintate (particulare sau de stat), s-au trezit populate de tot felul de indivizi care nu aveau nici o legatura cu invatamantul sau cercetarea. Peste noapte, contabili, ingineri, juristi, fosti militieni si securisti ramasi fara obiectul muncii, au devenit cadre universitare si apoi conducatori de doctorat. Astfel, indivizi care mimeaza cercetarea, au ajuns sa fie principalii beneficiari ai fondurilor de cercetare. S-au format adevarate clanuri care evalueza proiectele de cercetare si care decid cine castiga si cine nu. Poti sa ai oricat de multe publicatii in reviste de top, dar nu vei avea sansa de a obtine un grant de cercetare daca nu esti membru sau daca nu ai tangent cu aceste clanuri.
Toate acestea s-au intamplat sub obladuirea acestor mari universitati care acum, pe fondul scaderii numarului de studenti, li se diminueaza resursele banesti. Au inceput sa aiba probleme cu plata sutelor de profesori universitari, multi dintre ei promovati pe criterii dubioase sau chiar prin frauda. Foarte multi dintre profesorii universiatri nu mai indeplinesc criteriile de performanta, dar sunt platiti cu salariul intreg. Ce rost mai au aceste criteria de performanta?. De ce, de eemplu, un lector care indeplineste conditiile de profesor nu poate avea salariul corespunzator unui profesor?. Pe de alta parte, de ce nu se poate ca un profesor, care indeplineste doar conditiile de lector, sa primeasca salariul corespunzator functiei de lector?.
Pana la a tine cont de clasificare universitatilor, mai bine aceste universiatati ar veni cu propunerea de a se face o clasificare a cadrelor universiate in functie de performanta individuala (H-index din Scopus si Web of science).
Cele cinci universiati solicita acum “renuntarea la politicile de generalizare prin compromisuri fn sfera calitatii invatamantului”. Ipocrizie mai mare nici ca se poate!. Aceata solicitare este o ipocrizie fara margini cand, in fapt, ele au fost promotoarele politicilor de generalizare prin compromisuri in sfera calitaiii invatamantului.
Nu sunt cele mai mari 5 universități din România..
In primele 5 intra UBB, UB, UAIC, UPB și UTCN… Corectați titlul articolului!
Un pas logic, bun si necesar.
Ministerul sa-si bage mintile-n cap, si sa faca ceea ce au nevoie universitatile de top.
Romania trebuie sa fie competitiva. Pentru asta, Cercetarea si Invatamentul Superior din Romania trebuie sa fie capabile sa con-lucreze cu cele mai bune Universitati si Institute de Cercetare si retele Universitare de Elita din Europa si din Lume.
Ministerul sa nu se opuna Progresului Romaniei!