Coronavirus: Cum au abordat închiderea școlilor autoritățile din Italia și Franța

4.979 de vizualizări
Reguli pentru continuarea învățării după închiderea școlii, în Franța / Sursa: Ministerul francez al Educatiei
Autoritățile din Italia, țară grav afectată de epidemia de coronavirus, a anunțat săptămâna trecută închiderea școlilor, ca măsură pentru prevenirea și combaterea extinderii infecțiilor. Franța, țară afectată într-o mai mică măsură, a decis măsuri similare, la nivelul unor zone restrânse, arătând că este vorba strict despre o măsură preventivă. Italia a luat deciziile în situație de urgență, fără să fi făcut toate pregătirile preliminare necesare. Franța, pe de altă parte, are deja implementat un sistem pentru copii, în cazul închiderii școlilor. Cum au abordat cele două țări această decizie?
Studiu de caz: școli închise în Italia

În Italia, potrivit La Repubblica, în 4 martie a fost decisă, inițial, închiderea completă a cursurilor în zonele afectate cel mai grav și suspendarea cursurilor – adică personalul administrativ continuă să vină la școli – în restul țării. Măsura a fost luată după consultări cu președintele Institutului Superior de Sănătate. S-a ținut cont, totodată, de opinia unei comisii științifice care recomandase, cu o zi în urmă, închiderea evenimentelor sportive pe o perioadă de o lună, în întreaga țară. Guvernul nu a ținut însă cont de opinia experților numiți de Protecția civilă, care considerau măsura ineficientă.

Decizia de închidere a școlilor, reiese din relatarea La Repubblica, a fost luată în condițiile în care era în curs de analizare, încă, impactul acesteia asupra părinților. În acel moment, erau în proces de definire acțiuni precum posibilitatea ca, într-o familie, unul dintre părinți să poată să stea acasă cu copiii, pe perioada suspendării cursurilor. Alte măsuri invocate de politicieni – acordarea unui sprijin financiar pentru părinți (o alocație care să acopere în mare parte costurile pentru servicii de tip babysitting sau soluții prin care statul să acopere financiar concediile pentru părinții afectați).

În momentul când a fost luată decizia, nu existau mecanisme prin care să fie recuperată pierderea educațională cauzată de “vacanța” impusă de coronavirus, reiese din relatarea sursei menționate, ministrul educației din Italia fiind așteptat să ia măsuri în acest sens.

Măsura a fost aspru criticată de părinți, după cum relevă o relatare BBC care spun că elevii petrec oricum timp împreună în afara școlii. Sursa citată prezintă soluții folosite de diverse școli pentru continuarea studiilor – fie folosirea unor soluții de tip “virtual classroom”, fie servicii deja tradiționale pentru comunicarea în grupuri, precum WhatsApp, unde sunt distribuite lecții întregi.

Studiu de caz: școli închise în Franța

În Franța, țară unde numărul de cazuri de infecții Covid-19 a depășit o mie, dar epidemia este departe de nivelul atins în Italia, autoritățile au decis închiderea tuturor instituțiilor de învățământ preuniversitar în două departamente dintre cele mai afectate, Oise și Haut-Rhin, începând de luni, 9 martie.

Explicația oferită de Ministerul Educației pentru această decizie este dorința de a limita contactul între persoane, cu precizarea că nu este cauzată de faptul că aceste locuri ar fi mai periculoase decât altele. Aceeași autoritate insistă că tinerii și copiii par mai puțin predispuși să manifeste forme grave ale bolii, dar pot transmite virusul și le este mai greu să se supună instrucțiunilor sau restricțiilor de comportament necesare entru a limita răspândirea virusului. De aceea, arată ministerul, nu a fost luată o decizie similară și la nivelul instituțiilor de învățământ superior, unde instrucțiunile și restricțiile pot fi adaptate la sistemul educațional fără să fie compromisă continuitatea procesului de învățare.

Ministerul face trimitere la un set de reguli și servicii puse la dispoziția elevilor, în cazul în care sunt închise școlile. Sistemul de continuitate pedagogică pe o platformă educațională gratuită, pe grupe de vârstă, permite elevilor:

  • să mențină un contact regulat cu profesorii și colegii,
  • să participe la clase virtuale pentru întărirea cunoștințelor deja dobândite și pentru dobândirea de noi cunoștințe
  • să facă exerciții și teme

Citește și:


2 comments
  1. In Italia, elevii primesc teme, trimit temele făcute, primesc note in sistem on-line.
    Mi-au confirmat persoane aflate in Nordul Italiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Clasamentul internațional QS după domenii de studiu – 2023: prezență modestă a universităților românești, care sunt total absente la Drept, Educație, Sociologie, Media și comunicare, Științele mediului, Istorie sau Geofizică / Cele mai multe apariții – Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București

Două instituții de învățământ superior acoperă mai bine de jumătate din totalul aparițiilor românești în cel mai nou clasament internațional Quacquarelli Symonds după domenii de studiu. În ediția pe 2023…
Vezi articolul

Universitatea Politehnica din București domină managementul învățământului superior din România: reprezentanții săi – prezenți la vârful tuturor organismelor centrale cu decizie administrativă sau financiară în domeniu

O instituție de învățământ superior din România, Universitatea Politehnica din București (UPB), a reușit performanța de a fi reprezentată prin foști sau actuali prorectori, decani sau profesori în conducerea tuturor…
Vezi articolul

Cele mai uşoare subiecte din ultimii 3 ani, la Matematică, la Evaluarea Naţională. Analiza profesorului Sorin Borodi arată că cele mai multe exerciţii au avut grad de dificultate 2, pe o scară de la 1 la 10

Examenul de Matematică de la Evaluarea Națională 2020 a avut subiectele cu cel mai mic grad de dificultate din ultimii 3 ani, potrivit analizei comparative realizate de profesorul de matematică…
Vezi articolul

De 30 de ani se vorbește de pensii, pensii și iar pensii, nimeni nu vorbește de prezentul și viitorul României, despre familiile cu copii – Marian Preda, sociolog și rector al Universității București

De 30 de ani se vorbește de pensii, pensii și iar pensii, nimeni nu vorbește de prezentul și viitorul României, despre familiile cu copii, a declarat sociologul Marian Preda, rectorul Universității București, la B1TV. „Cei…
Vezi articolul