Cursurile psihopedagogice, obligatorii pentru intrarea în învățământ. Inspectoratele vor verifica toți profesorii intrați în sistem în ultimii 6 ani

15.977 de vizualizări
Formatori pentru profesori de gimnaziu
Foto: Pixabay.com
Cei care vor să fie cadre didactice de anul viitor, trebuie să aibă finalizată pregătirea psihopedagogică. Asta prevede una dintre modificările din proiectul metodologiei de mobilitate pentru personalul didactic în anul școlar 2020-2021, pusă în dezbatere de Ministerul Educației. Până anul acesta cei care nu aveau încă modulele pedagogice absolvite, erau obligați de metodologie să le finalizeze în maximum un an de zile de la angajarea în școală. Însă nu exista și o prevedere care să impună verificarea lor. Noua metodologie introduce sarcina pentru Inspectoratele școlare ca până pe 30 ianuarie 2020 să verifice dacă profesorii debutanți, angajați din 2012 încoace, au aceste cursuri psihopedagogice. Dacă nu le au, nu pot participa la Titularizare 2020.

Prima schimbare din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2020-2021 îi vizează pe profesorii care au întrat în învățământ fără modulele psihopedagogice finalizate și pentru care aveau, potrivit metodologiei trecute, obligația să le finalizeze într-un an. Anul viitor regula se schimbă, nu mai pot participa la Titularizare cei care nu au aceste cursuri finalizate.

Iată ce prevede noua regulă:

„Art 3, alin 2 – La înscrierea la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, denumit în continuare concurs naţional, absolvenţii cu diplomă ai învăţământului postliceal şi universitar ”au obligația să facă dovada finalizării pregătirii psihopedagogice.

Vechea prevedere arăta că: „Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de lungă şi scurtă durată au obligația să finalizeze pregătirea psihopedagogică în termen de cel mult un an de la angajarea în învăţământ

În plus, sunt luați la întrebări și profesorii care s-au angajat din 2012 încoace, pe baza acestui articol, și care aveau obligația să finalizeze aceste cursuri, dar pe care nimeni nu i-a mai verificat odată intrați în sistem. Pentru asta, în metodologie s-au introdus două alineate noi la articolul 3, alineatele 8 și 9.

„Alineatul (8) Până la data de 31 ianuarie 2020, inspectoratele şcolare:

a) verifică dacă personalul didactic de predare debutant prevăzut la art. 21 alin. (4) lit. a) şi alin. (6), care a finalizat cu diplomă învăţământul universitar de lungă sau scurtă durată, a absolvit programul de pregătire psihopedagogică prin modulele organizate de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic sau dacă face dovada frecventării unui astfel de program de pregătire psihopedagogică;”

Profesorii prevăzuți la articolul 21, alin 4 și 6 sunt următorii:

  • „cadrele didactice debutante repartizate începând cu 1 septembrie 2012, ca urmare a participării la concursul naţional, pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pentru perioadă nedeterminată, care nu au dobândit definitivarea în învăţământ şi de la data angajării pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru perioadă nedeterminată până la data de 31 august 2020 nu acumulează o vechime efectivă la catedră mai mare de 6 ani, fără a se lua în considerare perioadele de suspendare a contractului individual de muncă pe durata concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului, conform prevederilor legale în vigoare, precum şi cadrele didactice debutante care nu au dobândit definitivarea în învăţământ repartizate în sesiunile 2015, 2016, 2017 sau 2018 în baza prevederilor art. 253 din Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, pentru care se poate asigura cel puţin jumătate de normă didactică de predare-evaluare-învăţare, conform deciziei de repartizare pe post/catedră”.
  • „cadrele didactice debutante repartizate începând cu 1 septembrie 2012, ca urmare a participării la concursul naţional, pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată care, de la data angajării pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru perioadă nedeterminată, în perioada 1 septembrie 2012-31 august 2020, acumulează o vechime efectivă la catedră de cel mult 6 ani, precum şi pentru cadrele didactice debutante care au ocupat posturi în baza prevederilor art. 253 din Legea nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, sesiunile 2015, 2016, 2017 sau 2018, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ în care au fost repartizate hotărăsc, după promovarea examenului pentru dobândirea definitivării în învăţământ, sesiunea 2020, modificarea duratei contractelor individuale de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.”

Inspectoratele decid reprartizarea pe durata viabilității postului

La punctul b) al acestui alineat, inspectoratele primesc o altă responsabilitate nouă, legată de modificările făcute în legislație anul trecut, când titularizarea pe baza articolului 253 a devenit neconstituțională și a fost desființată. Inspectoratele sunt obligate să emită, până la 1 ianuarie 2020, deciziile de repartizare pe durata viabilității postului.

„b) emit decizii de repartizare pe post/catedră pentru cadrele didactice angajate cu contract individual de muncă pe perioada viabilităţii postului didactic/catedrei.”

Alineatul (9) al acestui articol 3 prevede că cine nu are cursurile de pregătire psihipedagogică, indiferent de vechimea în sistem, nu poate participa la Titularizare în 2020.

Iată textul: „Personalul didactic de predare debutant cu o vechime efectivă la catedră mai mare 5 ani, care a finalizat cu diplomă învăţământul universitar de lungă sau scurtă durată şi nu a absolvit programul de pregătire psihopedagogică prin modulele organizate de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic, precum şi personalul didactic de predare debutant cu o vechime efectivă la catedră mai mică 5 ani, care nu face dovada finalizării sau frecventării unui program de pregătire psihopedagogică prin modulele organizate de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic, nu pot participa la concursul naţional, sesiunea 2020”.

Modificările vin în contextul în care Executivul European a recomandat României, în Monitorul pe Educație 2019, “reproiectarea formării inițiale a cadrelor didactice“.

  • DPPD-urile reprezintă formarea inițială a profesorilor, iar falimentul acestor DPPD-uri îl vedem anual la examenele de titularizare și definitivat
  • Legea educației prevede din 2011 înlocuirea DPPD-urilor cu un masterat didactic, pe model finlandez

Peste 30 de instituții de învățământ superior din România nu fac parte din lista celor care au voie să organizeze cursuri pentru formarea psihopedagogică a viitorilor profesori, cunoscute sub numele de “module pegagogice” sau “DPPD-uri”. Din cele 67 de universități care pot pregăti cadre didactice, cele mai multe sunt de stat – 41, una este militară și alte 12 private.

FOTO: pixabay.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ULTIMA ORĂ Ministrul Educației, după eșecul licitației de tablete pentru elevi: Solicit premierului României demiterea președintelui ONAC și vreau reluarea, în regim de maximă urgență, a procedurilor de licitație

Demiterea președintelui ONAC, Cornelia Nagy, și reluarea, în regim de maximă urgență, a procedurilor de licitație pentru tabletele școlare, asta cere ministrul Educației, Monica Anisie, după eșecul procedurii de achiziție,…
Vezi articolul

VIDEO Miza noastră în educație nu este de a face un pic altceva, un pic altfel sau la fel ca până acum, miza noastră strategică este a face altfel, altceva – premierul Cîțu, la deschiderea anului școlar de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București

Miza noastră în educație nu este de a face un pic altceva, un pic altfel sau la fel ca până acum, miza noastră strategică este a face altfel, altceva, a…
Vezi articolul

Lovitură dată de UDMR în educație: Toate universitățile trebuie să organizeze admitere în limba minorităților la facultate, masterat sau doctorat. Miclea: Încalcă autonomia universitară și pune sub semnul întrebării angajamentul studentului de a studia în română

Minoritățile ar putea de acum înainte să susțină examenele de admitere la orice facultate, program de master și doctorat în limba maternă, stabilește un proiect de lege inițiat de UDMR,…
Vezi articolul