Învățarea de zi cu zi, uitată în orașe din cauza că oamenii nu se mai întâlnesc față în față, potrivit cercetătorilor finlandezi

1.597 de vizualizări
SURSA: pexels.com
Fragmentarea grupurilor de oameni și scăderea întâlnirilor față în față nu sunt prea bune pentru învățarea informală sau de zi cu zi,potrivit unui articol din Elm Magazine, revista Fundației Finlandeze pentru Învățarea pe tot Parcursul Vieții. Ca urmare a migrației, diferențele dintre țări, orașe și regiuni cresc, iar barierele dintre oameni sunt din ce în ce mai mari.

„Comunitățile locale sunt considerate importante, dar, în același timp, lumea din afara lor se detașează de viața de zi cu zi a oamenilor și aceasta este văzută ca necunoscută sau ciudată”, spune Timo Aro, cercetător în dezvoltare regională și a populației. Din perspectiva învățării, o astfel de separare este deosebit de dăunătoare, potrivit autoarei.

Cercetător, director de dezvoltare al unei fundații, profesor și membru în conducerea Universității din Helsinki, Minna Mattila – Aalto și-a scris teza de doctorat pe sociologia interacțiunii. A cercetat cozile de la pâine, forma populară de ajutor pentru sărăcie din Helsinki, ca locuri pentru învățare comunală și a identificat realități de învățare paralelă în orașe.

Ea spune că, în Finlanda, învățarea este încă privită ca fiind foarte formală și ierarhică.

„În orașe nu mai există voința de a găsi loc pentru învățarea de zi cu zi,” apreciază Minna. „Pe de o parte sunt cei educați și care au profesii respectate, și pe de alta cei care sunt în afara învățării și a societății. Unii oameni sunt foarte departe de prototipul tradițional al unei persoane foarte educate”, subliniază aceasta.

Tensiunile dintre oameni sunt în creștere

Mattila-Aalto lucrează pentru și pentru TTS (Työtehoseura), care oferă companiilor pregătire profesională și servicii de cercetare și dezvoltare, este interesată, printre altele, de învățarea informală sau de zi cu zi, care are loc în comunitățile de lucru.

În 1938, sociologul Louis Wirth a scris într-un articol că, în orașe, apropierea fizică crește tensiunile între oameni și îi îndepărtează unii de ceilalți. Experiența realităților paralele este o consecință a acestui fapt. Inabilitatea oamenilor de a se întâlni unii cu alții formeză o barieră în învățarea informală.

Mattila-Aalto susține că orașele și zonele urbane din zilele noastre experimentează aceleași idealuri de a se descurca de unele singure, cum fac și oamenii de rând mai nou. 

“Ca să trag o concluzie, aș putea spune că indivizii sunt încurajați să se dezvolte pe ei înșiși, mai degrabă decât să dezvolte o comunitate. Istoric vorbind, totuși, am fost în stare să supraviețuim doar pentru că am fost o comunitate”, spune cercetătoarea.

Ca soluție la această „separare” a oamenilor cercetătorul Timo Aro sugerează că oamenii ar trebui să se întâlnească mai des, să existe „puncte” sau „zone de întâlnire” în locurile „cu vad”.

“Vorbim mult despre învățarea pe tot parcusul vieții care se schimbă ca să devină o bucată din viața noastră de zi cu zi. Lucrurile care țin de altceva decât muncă și de educație sunt din ce în ce mai prețuite, mai importante”, susține Timo Aro.

Mattila-Aalto spune că oamenii de toate vârstele și cu tot felul de background-uri educaționale ar trebui să fie invitați să contribuie la dezvoltarea unor servicii. Societatea a fost îndelung formată pentru câte un grup țintă: copii, tineri, adulți și seniori, dar o asemenea gândire trebuie acum respinsă.

Punctele de întânire sunt necesare seasemenea la serviciu. 

“Există oameni educați care nu mai vor să învețe sau să investească în educație, pentru că nu simt nevoia să mai facă asta”, spune Mattila-Aalto.  “Viața la serviciu are, clar, niște lipsuri în materie de învățare”.

Annu Griñan

NOTĂ: Elm Magazine (European Lifelong Learning Magazine) este o revistă online despre învățarea pe tot parcursul vieții și educația adulților. Redacția este în Helsinki, Finlanda și principalul editor este Fundația Finlandeză Pentru Învățare Pe Tot Parcursul Vieții, KVS.

Articolul original este semnat de Annu Griñan care face parte din redacția revistei Elm și este manager de comunicare al Fundației Finlandeze Kansanvalistusseura (KVS).

FOTO: Photo by Pixabay from Pexels


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum a ajuns Cumpănașu, alimentat cu zeci de milioane de sistemul de educație și suspect într-un dosar DNA, să pozeze în omul anti-sistem pe rețeaua chinezească TikTok. Plus: țipete și aluzii cu tentă sexuală la adresa copiilor

Alexandru Cumpănașu are peste 500.000 de urmăritori – majoritatea copii și adolescenți – pe platforma socială chinezească TikTok, unde postează zilnic zeci de clipuri în care critică profesorii și sistemul…
Vezi articolul
Carti si documente / Foto: Pexels.com

SINTEZĂ Schimbările propuse de guvern prin „ordonanța-trenuleț”, în domeniul educației: dispar prevederi legate de instituții, sunt păstrate amânări-cheie în domeniul social / Guvernul extinde până în septembrie 2025 perioada de punere în aplicare a Legii învățământului preuniversitar

Programul Masa sănătoasă, o serie de măsuri privind organizarea sistemului de învățământ sau a ciclului liceal se schimbă din nou, după ce schimbarea lor fusese propusă în proiectul de OUG…
Vezi articolul

Maratonul olimpicilor în weekend, pentru elevii care vor participa la mai multe olimpiade puse una după alta de Ministerul Educației. Engleza, Franceza, Matematica și Științele socio-umane, în aceeași zi, cu subiecte centralizate

Etapele județene pentru 4 olimpiade se desfășoară în aceeași zi: sâmbătă, 11 martie, sunt probele Olimpiadelor Naționale de Limba engleză, Franceză, Matematică și Științe socio-umane, conform calendarelor oficiale, iar elevii…
Vezi articolul

INTERVIU Igor Șarov, ministrul Educației din Republica Moldova: Planificăm începerea anului școlar pe 1 septembrie, când cadrele didactice vor recupera materia restantă și vor consolida subiectele predate online / Despre educația digitală de la clasa I și soarta examenelor

Copiii din Republica Moldova au educație digitală obligatorie încă de la clasa I, iar după primele 3 săptămâni de la închiderea școlilor au la dispoziție o platformă de educație online…
Vezi articolul