Primele rețele de contagiune cu COVID-19 din România – Studiu interdisciplinar al cercetătorilor de la Universitatea din București: 5% dintre cei cu noul coronavirus l-au transmis direct la peste 50% din celelalte cazuri

20.778 de vizualizări
Structura initiala a retelei de contagiune a Covid-19 în Romania / Foto: Unibuc.ro
“Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale GraphNets din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a analizat informațiile cu privire la primele 308 cazuri confirmate cu Covid-19 – ca urmare a expunerii la emițători de SARS-CoV-2, în România, la nivel național. Analiza statistică a folosit instrumente de cercetare specifice domeniului de studiu al rețelelor sociale”, anunță Universitatea din București, care publică rezultatul acestui grup: decuparea structurii inițiale a rețelei de contagiune a Covid-19 în România.

“Cele mai multe cazuri de transmitere provin de la un număr restrâns de persoane (vezi Figurile 1, 2 și 3). Specific, cinci procente dintre cei raportați oficial cu noul coronavirus l-au transmis direct la peste 50% dintre celelalte cazuri observate (vecinătate de gradul 1). Cu alte cuvinte, o parte importantă din circulația Covid-19 a fost favorizată de un număr restrâns de persoane (hub-uri de transmitere sau răspândire). În această etapă de răspândire a Sars-CoV-2, diminuarea numărului de hub-uri de transmitere directă este esențială. În efect, este de așteptat să contribuie la scăderea majoră a numărului de persoane infectate”, spun cercetătorii de la Universitatea din București.

“În cazul în care măsurile de prevenire și limitare, comunicate de autorități, nu sunt respectate, numărul acestor hub-uri de răspândire directă este foarte probabil să crească, generând o inflație semnificativă a numărului de cazuri”, avertizează aceștia.

GraphNets este o structură de cercetare interdisciplinară a Facultății de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din București. Echipa implicată în studiul Covid-19 în România este compusă din: Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca-Elena Mihăilă, Adelina Alexandra Stoica, Iulian Oană și Paul Hrimiuc.

Comunicatul integral remis Edupedu.ro de către Universitatea din București

“Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale GraphNets (http://graphnets.ro) din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, a analizat informațiile cu privire la primele 308 cazuri confirmate cu Covid-19 – ca urmare a expunerii la emițători de SARS-CoV-2, în România, la nivel național. Analiza statistică a folosit instrumente de cercetare specifice domeniului de studiu al rețelelor sociale. Având în vedere informațiile reduse disponibile în spațiul public cu privire la răspândirea Covid-19, scopul analizei realizate de GraphNets este unul exploratoriu. Subliniem că rezultatele sunt limitate de datele disponibile pentru analiză și trebuie tratate ca atare.

Din totalul de 308 cazuri confirmate (raportate de către autorități la data de 20 martie 2020), au fost păstrate în cadrul analizei doar 130. În mod specific, este vorba despre cazurile pentru care a fost disponibil cel puțin un lanț de circulație a Covid-19, de tip emițător-receptor. Subsetul de 178 de cazuri raportate de către autorități a fost eliminat din cadrul analizei, din lipsa oricăror informații cu privire la sursa infectării. La nivelul celor 130 de cazuri confirmate s-au observat 162 de lanțuri de transmitere a Covid-19 de tip emițător-receptor (diade).  

În urma procesării datelor, GraphNets a constatat că rețeaua observată de circulație a virusului Covid-19 este una cu o distribuție empirică asimetrică (right tail distribution) care poate fi etichetată sub forma unui efect Matei (sau scale free). Cu alte cuvinte, cele mai multe transmiteri provin de la un număr mic de persoane, anterior infectate (Figura 1).  

Figura 1. Distribuția asimetrică a legăturilor de transmitere a noului coronavirus / Foto: Unibuc.ro

În contextul circulației Sars-CoV-2, se poate observa că emițătorii de Covid-19 nu transmit în mod egal, ci disproporționat. Cele mai multe cazuri de transmitere provin de la un număr restrâns de persoane (vezi Figurile 1, 2 și 3). Specific, cinci procente dintre cei raportați oficial cu noul coronavirus l-au transmis direct la peste 50% dintre celelalte cazuri observate (vecinătate de gradul 1). Cu alte cuvinte, o parte importantă din circulația Covid-19 a fost favorizată de un număr restrâns de persoane (hub-uri de transmitere sau răspândire). În această etapă de răspândire a Sars-CoV-2, diminuarea numărului de hub-uri de transmitere directă este esențială. În efect, este de așteptat să contribuie la scăderea majoră a numărului de persoane infectate.

În cazul în care măsurile de prevenire și limitare, comunicate de autorități, nu sunt respectate, numărul acestor hub-uri de răspândire directă este foarte probabil să crească, generând o inflație semnificativă a numărului de cazuri.

În această etapă de debut când legăturile directe de contagiune sunt esențiale, impactul hub-urilor de transmitere este important în răspândirea noului coronavirus. Într-o etapă ulterioară, când rețele de contagiune implică lanțuri de transmisie mai lungi, hub-urile rămân importante dar impactul lor scade asupra numărului de cazuri. Acela este momentul în care, dincolo de un anumit prag numeric de hub-uri, contagiunea unei comunități devine posibilă prin orice set definit de persoane infectate. În consecință, pentru a evita trecerea într-o nouă etapă de contagiune, măsuri precum distanțarea fizică și auto-izolarea sunt absolut necesare pentru diminuarea multiplicării hub-urilor.

Figura 2. Rețelele asimetrice de circulație a Covid-19, cu ilustrarea seed-urilor (originii). Notă. În cadrul imaginii, triunghiurile marchează seed-urile, iar săgețile sensul de circulație a Covid-19 / Foto: Unibuc.ro

Datele la nivelul cărora a fost realizată analiza de rețea socială au fost colectate din raportările realizate de Ministerul Sănătății și, de asemenea, din estimările puse la dispoziție în format deschis de către geo-spatial.org.

Grupul de cercetare a grafurilor și rețelelor sociale (GraphNets) este o structură de cercetare interdisciplinară a Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București). Echipa implicată în studiul Covid-19 în România este compusă din: Marian-Gabriel Hâncean (coordonator), Constantin Vică, Bianca-Elena Mihăilă, Adelina Alexandra Stoica, Iulian Oană și Paul Hrimiuc. Studiul covid-19 în România este o inițiativă a Universității din București de informare publică și de conștientizare, conform misiunii sale de implicare civică activă în problemele societății românești. Universitatea din București își reafirmă disponibilitatea de a pune la dispoziția autorităților publice expertiza pe care o deține în gestionarea pandemiei cu noul coronavirus.”

Figura 3. Rețele asimetrice de circulație a Covid-19, cu ilustrarea numărului de legături de transmitere. Notă. În cadrul figurii, mărimea nodurilor este direct proporțională cu numărul de legături de transmitere. Albastru marchează masculin, iar galben feminin / Foto: Unibuc.ro

 


1 comment
  1. Cred ca e normal sa se vada asta, avand in vedere ca testarea s-a facut predominant pe cei apropiati celor infectati. Reflecta exact logica de testare de pana acum.
    Cred ca ar fi de vazut pe urmatoarele luni deviatia numarului de decese in raport cu anii anteriori si ponderat cu populatia din fiecare perioada. In felul asta am putea vedea pe radar amploarea lucrurilor. Parerea mea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Premierul Ciucă: Anul viitor, bugetul cercetării-dezvoltării va fi dublu, dacă nu triplu / Oficialul anunță astfel că nici în 2023 nu va acorda măcar 1% din PIB acestui domeniu care acum primește 0,17% din PIB, cel mai mic buget din UE

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că bugetul care va fi alocat anul viitor domeniului cercetare-dezvoltare va fi crescut, urmând să fie dublu, dacă nu triplu, transmite Agerpres. Anunţul a…
Vezi articolul

Cum stârnește poezia emoții și de ce răspund oamenii diferit la limbajul poetic? Un centru de cercetare din Cluj încearcă să afle și îți cere ajutorul / Cercetătoarea Simina Pițur, despre “una dintre cele mai importante mize ale neuroștiințelor estetice”

Laboratorul de Neuroștiințe Cognitive din cadrul Departamentului de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj nu crede că inefabilul poeziei este incompatibil cu cercetarea științifică. De aceea, a pornit să caute…
Vezi articolul

Clasamentul universităților românești în funcție de predare, cercetare, venituri din industrie – potrivit rankingului universităților din țările emergente THE 2020, dominat de China și Rusia

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este instituția de învățământ superior din România cu cea mai înaltă poziție în clasamentul pe 2020 al universităților din țările cu economie emergentă și singura aflată…
Vezi articolul