După ce ministrul educației a susținut că ”a fost o scăpare” faptul că nu a trecut Geografia în materiile pentru Bacalaureat, în ”viziunea Andronescu”, Ministerul Educației revine o serie de precizări. Instituția încearcă să explice rolul probei de creativitate, pe care o definește acum drept ”probă de maturitate”. Aceasta ar fi, potrivit explicațiilor suplimentare date de ministru și minister, o probă transdisciplinară (din mai multe discipline).
De remarcat că proba aceasta numită ”de creativitate” a generat o întreagă serie de glume din partea profesorilor, parte dintre ele regăsindu-se inclusiv în comunicatul oficial de ieri al Societății Române de Geografie. Președintele forului a scris, “în numele întregii comunități geografice din România”, că nu înțelege cum ar putea Geografia să intre la un examen de creativitate.
Precizările oficiale despre Proba de creativitate de la BAC
- ”Știința Geografiei – parte din Științele Pământului – se bazează pe conținuturi obiective și riguroase, incompatibile cu o evaluare subiectivă, tip ‘creativitate…’. Altfel, proba respectivă s-ar numi ‘Elevii au talent’.” – spun geografii.
Precizarea Ministerului despre existența unei Probe de creativitate la BAC:
Citește mai jos precizările integrale publicate de MEN despre proba de creativitate, după ce Societatea Română de Geografie a reacționat la lipsa Geografiei din materiile de BAC și apoi a criticat introducerea ei într-o probă numită ”de creativitate”:
- ” ”Educația ne unește” este un document de viziune care avansează un set de propuneri privind modul în care putem face două lucruri în viitor. Primul: să asigurăm un curriculum diferențiat, în așa fel încât să putem vorbi de personalizarea educației pe clasă și pe elev, potrivit potențialului intelectual pe care elevul îl are, potrivit talentului specific fiecărui copil. În al doilea rând: încercăm să flexibilizăm sistemul de învățământ și rutele profesionale, prin abordarea unui curriculum foarte flexibil. L-am prezentat public și îl supunem dezbaterii publice și preluăm toate amendamentele argumentate.
- Dezbaterile vor avea loc în următoarea lună, în cadrul unor evenimente organizate la nivel național și local, dar observațiile pot fi transmișe și pe adresa de e-mail: viziune@edu.gov.ro, concluziile urmând a sta la baza noii legi a educației naționale.
- Decizia finală asupra disciplinelor care vor fi incluse ca probe separate și opționale la examenul de Bacalaureat se va lua în urma consultărilor publice, la care vor participa toți actorii implicați în Educație, ministerul vizând, cu prioritate, interesul elevului. În mod categoric, disciplina Geografie este foarte utilă și va rămâne în mod sigur în aria științelor socio-umane.”
Ce înseamnă ”proba de creativitate”
- ”În scenariul propus, este specificat faptul că în cadrul examenului de Bacalaureat se va susține și o „probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului“. Aceasta probă nu a fost descrisă în mod exact în această etapă, conținutul acesteia urmând a fi discutat, în detaliu, cu specialiști ai Institutului de Știinte ale Educației și ai Consiliului Național de Evaluare și Examinare, pentru a fi identificate modalitățile de evaluare a capacității absolventului de a folosi în mod practic, în situații relevante și transdisciplinare, cunoștințele dobândite. Având în vedere evoluția societății, se impune o reconfigurare a predării mai multor discipline dinspre transferul de cunoștinte, la dezvoltarea competențelor de a analiza și folosi informațiile accesate. Se trece, astfel, de la evaluarea cunoștințelor dobândite, la evaluarea competențelor din profilul absolventului în ansamblul lor, așa cum au fost acestea definite de specialiștii Institutului de Știinte ale Educației.”
- Sursa: Comunicat MEN
Ministrul Ecaterina Andronescu definea, imediat după prezentarea ”viziunii”, vineri pe 29 martie, această probă de creativitate: ”Eu cred că obligația noastră este să dezvoltăm un învățământ creativ. Un om care nu produce idei, un om care nu este capabil să fie creativ în fiecare zi nu se poate ridica de la orizontală, metaphoric vorbind. De aceea eu cred că obligația învățământului este să pună accent pe creativitatea elevului, să nu omoare creativitatea prin autoritate excesivă, să-l lase pe lev să producă idei în clasă, să caute soluții chiar dacă nu întotdeauna soluția cu care vine elevul este perfecta sau este cea bună. Dar el a gândit soluția aceea, trebuie să-l determinăm să gândească, să-i formăm aceste mecanisme și de aceea este văzută ca o probă care înglobează mai multe discipline.”
Citește și:
Redacția
Raluca Pantazi
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
3 comments
Am încercat să înțeleg care sunt cauzele și scopurile intenției de a introduce o proba de “Creativitate” la Bacalaureat, inițiativă originală a doamnei ministru după cum ne spune chiar consultantul dânsei, Radu Szekely în interviul din Sparknews: “ Suntem relativ originali aici…Ideea a fost a doamnei ministru și am discutat-o împreună. Inițial, fusese doar o probă de Creativitate, dar având în vedere că voiam să introducem și o probă care să măsoare competențele acestea de a trăi independent, le-am combinat într-o singură probă.”
Din explicatiile doamnei ministru citate mai sus se intelege că se intenționează combinarea evaluării cunoștințelor interdisciplinare cu evaluarea creativității.
Originală sau nu, intenția nu este total deplasată doar că ar trebui să se precizeze și cum vor fi organizate unitățile de învățare interdisciplinare sau cum vor fi elementele de interdisciplinaritate integrate în disciplinele existente, o definitie a creativitatii,plus standardele evaluare premergătoare evaluării finale.
Unul din puținele sisteme structurate care are o astfel de abordare, in faza destul de incipientă de altfel, este programul MYP (Middle Years Program) din cadrul Bacalaureatului Internațional. Acolo există documente care stabilesc cadrul pentru Interdisciplinaritate precum si cum se poate face evaluarea printr-un examen la sfârșitul (atenție) clasei a X-a.
Câteva informații despre asta pot fi găsite în acest document: https://www.ibo.org/…/myp-brief-interdisciplinary-learning-…
Deci, experiență internaționala există însă este destul de limitată mai ales în evaluarea succesului unei astfel de abordări.
Problema cea mai delicata și posibil controversabilă vine abia acum: evaluarea creativității interdisciplinare la clasa a XII-a (a XIII-a cum va fi în viitor) și mai ales evaluare cu notă, notă ce va fi parte din notă finală de la Bacalaureat.
De ce-ar fi asta o problema pe lângă cele de pregătire anterioară, logistică, pregătirea cadrelor didactice sau a integrării curiculare. Pentru că pe lângă că nu a mai încercat nimeni așa ceva, cea mai recunoscută specialistă în evaluarea creativității, Susan M. Brookhart, care a scris numeroase cărți pe această temă (inclusiv How to Create and Use Rubrics for Formative Assessment and Grading, 2013, Alexandria, VA: ASCD) din care s-au inspirat sute sau poate mii de școli din lume, este sceptică.
Susan Brookhart a construit rubrici de evaluare a creativității și le-a testat în școli. Le-a analizat efectul și recomandă fără echivoc că:
“ Generarea de note sau grade nu este scopul propus al rubricii pentru creativitate. Rubrica ajută la clarificarea criteriilor de succes și descrie cum arată continuumul performanței, de la scăzut la înalt, de la imitativ la foarte creativ. Din acest motiv, rubricile sunt utile pentru împărtășirea cu elevii a ceea ce urmăresc, unde sunt acum și ce ar trebui să facă în continuare. Nu recomand notarea creativității.”
(http://www.ascd.org/…/feb13/vol70/num05/Assessing-Creativit…)
Ceea ce aș dori eu e ca doamna ministră să definească creativitatea. În literatura de specialitate e o axiomă că nu poți testa ceea ce nu poți defini. Poate că a găsit doamna minsitră soluția la marea problemă cu care se confruntă specialiștii, în domeniul testării și propune o definiție universală și general-valabilă a creativității, delimitând-o și de gândirea divergentă. După un asemenea succes va putea candida la un mare premiu poate chiar la Nobel, (din păcate, prin ce a făcut până acum, cred că nu se califică decât dacă se acceptă categoria „Ana lui Manole” sau poate chiar una intitulată „cum să-ți dai cu stângu-n dreptu’”).
Proiectul de reorganizare in viziune sistemică a procesului de învățământ “Educația ne unește” este fără îndoială unul bun. El se bazează pe ultimele cuceriri ale științelor aplicabile in activitățile de organizare și management și este evident rodul unui efort de cercetare considerabil al Institutului de Științe ale Educației, care de aceea merita recunoștința și felicitările noastre. Conceptul de viziune sistemică științifică este lansat de curând in cartea “MANAGEMENT SISTEMIC ȘTIINȚIFIC. CONCEPTE FUNDAMENTALE” Ed. CreateSpace, SUA, 2016 ( https://www.libris.ro/management-sistemic-stiintific-constantin-CMH978-1533-6976-46–p1046799.html ) Versiunea in limba engleza a acestei cărți este in studiu pentru folosire in întreaga Uniune Europeana, și iată ca Romania este prima care o aplica. Viziunea sistemică științifică este astăzi vitală pentru o mai eficientă organizare și conducere a proceselor, inclusiv a procesului educativ, pentru soluționarea mai ușoara a tuturor problemelor complexe ce apar in afaceri și in general in viață.