România ia nota 2 la educație. Monitorul European: în 8 ani am ratat toate obiectivele pentru o școală de calitate

“Performanța” României în acest an este că a reușit să rămână în același punct în care era și în anul 2014, la capitolul atingerea țintelor pentru o Educație de calitate – foarte departe de acestea. Țara noastră este una dintre puținele țări care nu au atins încă niciunul dintre obiectivele pentru 2020, scrie în comunicatul Comisiei Europene. Obiectivele Strategiei Europa 2020 au fost asumate în 2010 la nivel guvernamental, parlamentar, instituțional.

Monitorul Educației și Formării publică anual progresele făcute pentru atingerea obiectivelor Strategiei 2020 de către toate statele membre, pentru capitolul Educație. Potrivit Comisiei Europene, România a înregistrat următoarele evoluții, privind cele șase ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:

• a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE (proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18-24 ani, perioada analizată 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), față de o medie UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;
• pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare (segment de vârstă 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% în perioada analizată), față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;
• educația și îngrijirea preșcolarilor (vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;
• tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematică 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; științe 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
• rata de angajare a noilor absolvenți (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeană de 80,2% (82% țintă 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
• cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% ținta pentru 2020);

Reprezentată grafic, România este o pată roz în centrul cel mai din interior, cu două ieșiri spre Europa, în dreptul angajabilității tinerilor absolvenți și al îngrijirii timpurii a copiilor. În rest suntem la mare depărtare de orice medie actuală a Uniunii și la și mai mare departare de țintele (auto)impuse.

Strategia Europa 2020 este o strategie pe 10 ani a Uniunii Europene (UE), care a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, pe fondul crizei economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei.

Strategia Europa 2020 – care a fost adoptată, asumată și aprobată și de România – îşi propune să asigure o creştere economică:
– inteligentă, prin investiţii mai eficiente în educaţie, cercetare şi inovare;
– durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
– favorabilă incluziunii, prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă şi pe reducerea sărăciei.
Pentru a defini acţiunile necesare aplicării Strategiei Europa 2020, Comisia Europeană a propus atingerea, până în anul 2020, la nivel european, a următoarelor cinci obiective:

1. Ocuparea forţei de muncă
– o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse
între 20 şi 64 de ani.

2. Cercetare şi dezvoltare
– alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare.

3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei
– reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990;
– creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%;
– creşterea cu 20% a eficienţei energetice.

4. Educaţie
– reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii
– creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani.

5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
– reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.