“Adolescenţii consideră, mai degrabă, victima vinovată pentru deturnarea sexting-ului consensual, şi nu pe cel care retrimite pozele mai departe către terţe persoane sau pe cei care postează mesajul pe reţele de socializare”, arată studiul “Percepția adolescenților asupra riscurilor sexting-ului“, realizat ce cercetătoarele Anca Velicu, Bianca Balea și Monica Barbovschi, publicat în Revista Română de Sociologie.
Cercetătorii au creat un scenariu ipotetic, descris în felul următor: „O fată trimite poze nud prietenului ei, iar când se despart el trimite pozele mai departe prietenilor lui. Aceştia publică pozele pe internet şi le vede toată şcoala”.
Sexting – cine e vinovat în percepția adolescenților
La întrebarea “Cine crezi că este de vină?“, pusă de cercetători în chestionarul Google Forms aplicat pe 1.600 de elevi, cu vârste între 10 și 19 ani (gimnaziu și liceu), din mai multe școli din București și Iași, mai ales fetele au avut tendința să acuze tot victima (37% au spus că fata e vinovată pentru că nu trebuia să facă poza care a ajuns apoi publică). Interesant este că baieții susțin în mai mare procent (29%) că baiatul este vinovat că a dat poza mai departe, fată de cei care susțin că fata este vinovată (27%). 
Cercetătoarea Anca Velicu, de la Institutul de Sociologie al Academiei Române, a declarat pentru EduPedu.ro că “subiectul comunicării romantice dintre adolescenți prin sexting pare să fie unul tabu pentru școală”. În urma cercetării acestui fenomen, sociologul a observat că școala “preferă o viziune simplificatoare, considerând toți adolescenții doar sub aspectul statutului lor legal de “minor”, negându-li-se dreptul la o viață romantică sau sexuală asociată cu capacitatea de acțiune“.
Definiție:
Format din alăturarea cuvintelor sex şi texting (trimiterea de mesaje SMS), sexting-ul înseamnă schimbul mediat electronic de mesaje de natură sexuală între două persoane.
Context (preluare din studiu):
Fenomenul sexting-ului este unul despre care copiii și adolescenții din România spun că îî deranjează mai mult decât reclamă tinerii din alte state europene. De exemplu, studiul EU Kids Online arată că în 2010, la nivelul Europei (25 de ţări), 3% dintre copii au trimis sau au postat mesaje de natură sexuală pe internet şi 15% au văzut sau au primit astfel de mesaje (Livingstone et al., 2011). În România proporţia este mai mare: 22%. La nivel european, un sfert dintre cei care au primit sau au văzut astfel de mesaje au fost deranjaţi de ele (reprezentând 4% din totalul copiilor intervievaţi), în timp ce în România, procentul celor care declară că au fost deranjaţi creşte la 38% (Livingstone et al., 2011).
În 2014, un nou studiu numit Net Children Go Mobile arată că, la nivelul celor şapte ţări europene participante la anchetă, 5% dintre copii (11–16 ani) au primit astfel de mesaje şi au fost deranjaţi de ele, 6% au primit, dar nu au fost deranjaţi, iar 89% nu au primit deloc (Mascheroni & Olafsson, 2014). Datele despre România arată că 14% dintre cei intervievaţi au primit astfel de mesaje şi au fost deranjaţi de ele şi 7% au primit fără însă ca acest lucru să îi deranjeze (Velicu et al., 2014).
Citiți integral studiul sociologic “Percepția adolescenților asupra riscurilor sexting-ului“
Foto: pexels.com
Matei Pop
Raluca Pantazi
Redacția
Gabriel Barbu și Ștefan Lefter