VIDEO Prag de vaccinare obligatoriu pentru elevi și părinți, la fel ca cel pentru profesori, propunerea președintelui Consiliului Național al Elevilor, la o dezbatere organizată de Guvern

2.393 de vizualizări
Foto: captură – dezbatere Guvern
Pe lângă pragul de 60% al vaccinării profesorilor, care contează în modul de funcționare pentru școli, să fie luat în calcul și un prag similar de vaccinare a elevilor și părinților, a propus Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor, în cadrul conferinței pe tema vaccinării la copii, organizată de Guvern: „Cred că pe lângă vaccinarea profesorilor care știm, acum, că ea contează în scenariul de stabilire a funcționării unei școli, este important să luăm în calcul și vaccinarea elevilor și a părinților”, a declarat reprezentantul elevilor.

El a punctat că Ministerul Educației și Ministerul Sănătății ar putea să stabilească un algoritm referitor la o rată de vaccinare comună a întregii populații școlare: „Credem noi că un algoritm stabil, consensual cumva între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, cu privire la o rata de vaccinare comună întregii populații școlare, ar putea avea un impact major și în decizia de vaccinare, mai ales în rândul elevilor, alături bineînțeles de o campanie mult mai bine transmisă, de informare în comunitățile în care chiar este nevoie de acest lucru, pentru că sunt și profesori care au inițiative lăudabile, poate profesori de biologie sau profesori care au participat la diferite campanii (…)”.

Silviu Morcan a subliniat ca este necesar ca informațiile referitoare la imunizarea copiilor să ajungă atât în școală, cât și în comunitățile vulnerabile: „Este foarte important să ajungem în comunitățile școlare, și mai ales în comunitățile dezavantajate, acolo unde, din păcate, informația ajunge cu atât mai puțin din punct de vedere factual, veridic, cu experți, cu oameni care au credibilitate în acest domeniu, pentru că vedem multe figuri publice la televizor, în spațiul public, care poate că nu mai manifestă atât de multă încredere pentru populația generală”.

Amintim că ordinul comun al miniștrilor Educației și Sănătății prevede că în localitățile în care rata de incidență este sub 3/1000, activitățile didactice se pot desfășura cu prezența fizică în unitățile de învățământ preuniversitar, cu respectarea strictă a normelor de protecție sanitară, independent de procentul de vaccinare a personalului din unitatea de învățământ.

În localitățile în care incidența de infectare cu Covid-19 depășește 3 la mia de locuitori, modul de funcționare al școlilor este dependent de rata de vaccinare a personalului: pentru prezență fizică, minim 60% din personal trebuie să fie vaccinat.

Intervenția completă, Silviu Morcan:

„Mă bucur că sunt astfel de inițiative lăudabile ale Guvernului de a organiza dezbateri cu toți factorii implicați, în această campanie de promovare a vaccinării în rândul copiilor. Și spun asta, pentru că, cum a spus și domnul Cristache, ne confruntăm din păcate cu o mare dezinformare mai ales în școli, cea mai mare parte dintre copiii din România sunt școlarizați și acolo evident iau contact cu colegii lor care au diferite convingeri, cu profesori care au diferite convingeri mai mult sau mai puțin fundamentate din punct de vedere științific. Și, practic, cred eu că cea mai importantă comunitate în care se propagă fake news-ul în ziua de azi este școala din păcate, deși este teoretic vorbind instituția care ar trebui să ofere cele mai multe răspunsuri științifice, repet, la întrebările pe care cu toții le avem. Nu de puține ori, mi s-a întâmplat să am colegi spre exemplu, care voiau să se vaccineze, dar nu aveau acordul părintelui, fiind elevi minori, și atunci au trebuit ca ei să ducă muncă de convingere cu propriii părinți ca să poată să se vaccineze.

Nu de puține ori, am văzut profesori care aveau idei conspiraționiste la clasă și spuneau să-și dea elevii masca jos, pentru că e cumva o mare conspirație mondială și vor să ne implementeze 5G-ul, și așa mai departe, lucruri evident legate de știință, nu doar de experții care sunt astăzi alături de noi. Și cred eu că este foarte important să ajungem în comunitățile școlare, și mai ales în comunitățile dezavantajate, acolo unde, din păcate, informația ajunge cu atât mai puțin din punct de vedere factual, veridic, cu experți, cu oameni care au credibilitate în acest domeniu, pentru că vedem multe figuri publice la televizor, în spațiul public, care poate că nu mai manifestă atât de multă încredere pentru populația generală. Și cred că este timpul ca oamenii care sunt mai apropiați de cei cărora li se transmite mesajul, ar trebui să iasă în față și să spună de fapt ce înseamnă vaccinul, cu precădere pentru vârstele mici, referindu-ne la copii. 

Chiar acum câteva săptămâni văzusem pe rețele de socializare un grup de inițiativă, câțiva tineri, care demontau fake news-urile cu privire la vaccin și spuneau că, spre exemplu, mare parte dintre substanțele serului se regăsesc în banane sau în drojdie. Dacă informațiile vin într-un mod accesibil către elevi și ele pot fi percepute cu ușurință de către toată lumea, atunci cred că există o posibilitate mai mare ca ei să decidă alături de părinții lor, desigur, mai bine și mai informat această inițiativă de a se vaccina. 

În școli am văzut că au fost de asemenea inițiative lăudabile, am văzut centre mobile de vaccinare, de la DSP-uri care au ajuns în școli dar, din păcate, nu s-a ajuns suficient de mult chiar acolo unde era nevoie. Poate că aici ar fi interesant de văzut procentul acestor centre mobile, în ce medii au fost. Cred că mai degrabă au fost în colegiile naționale care și-au manifestat intenția de a vaccina în spațiul școlar, și mai puțin în mediile rurale, acolo unde poate ar fi fost nevoie de fapt să se desfășoare chiar caravane de informare și de vaccinare cu precădere în rândul copiilor, dar și în rândul părinților. 

Un ultim aspect, un lucru pe care l-am adus în discuție de multiple ori, și cu Ministerul Educației, și cu Ministerul Sănătății: cum contează rata de vaccinare în scenariul unei școli, pentru că am ajuns la concluzia că este evident, fără testare și fără vaccinare – aceste două condiții indispensabile – nu ne putem întoarce la viața, la normalul pe care îl consideram normal acum doi ani de zile și la școala pe care o știam școală în urmă cu doi ani de zile. 

Cred că pe lângă vaccinarea profesorilor care știm, acum, că ea contează în scenariul de stabilire a funcționării unei școli, este important să luăm în calcul și vaccinarea elevilor și a părinților, pentru că nu doar profesorii intră în colectivitate acolo, intră în colectivitate poate cu sute de elevi care nu se știe dacă sunt vaccinați sau nu. Și atunci credem noi că un algoritm stabil, consensual cumva între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, cu privire la o rata de vaccinare comună întregii populații școlare, ar putea avea un impact major și în decizia de vaccinare, mai ales în rândul elevilor, alături bineînțeles de o campanie mult mai bine transmisă, de informare în comunitățile în care chiar este nevoie de acest lucru, pentru că sunt și profesori care au inițiative lăudabile, poate profesori de biologie sau profesori care au participat la diferite campanii (…). 

Este extrem de important ca noi, elevii, să vedem figuri care ne inspiră încredere și care ne transmit informațiile mai accesibil decât s-a făcut până acum, nu doar cu niște cifre și cu niște date care de multe ori nu sunt suficient de bine înțelese.”

Declarațiile – în video, la 1:04:24:
Citește și:
În școli nu au ajuns decât la nivel declarativ profesioniști care să explice rolul vaccinării, susține Iulian Cristache, președintele federației asociațiilor de părinți, care spune că este nevoie de o campanie reală
VIDEO Valeriu Gheorghiță: 1,5% din cazurile de Covid-19 raportate la grupa de vârstă 5-11 ani au fost internate

5 comments
  1. Eu oricum am trecut prin boala.Asa că,pentru o bucata de vreme,nu ma vaccinez.Si nici n as vrea.Daca n am sa o fac,ce o sa se întâmple?O sa mi fie luat dreptul la educație? Oricum,cei ce ne conduc sunt niste incompetenți, inclusiv Campeanu,dar nu ma așteptam la acest baiat sa ceara asta.A gândit aici?Intreb si eu.)

  2. Pute prostia în ei, vai de viața noastră, acest individ ne demonstrează, deși nu mai era nevoie că avem mulți elevi, mulți și proști.

  3. Domnul elev a uitat sa solicite sibun procent de 80% vaccinare la animalele de companie. Si câinii si pisicile pot transmite infecția. Si nutriile, cum s-a văzut in danemarca anul trecut.
    Una peste alta acest personaj are un viitor strălucit in politica.

  4. Din pacate, tinerii, elevii, au un reprezentant care pare a nu avea habar de istorie, filozofie… Este exemplul trist al efectelor pe care le are propaganda ipocrita a statelor, a “main stream” media…
    Este trist ca un tanar, la varsta rebeliunii, nu isi mai pune intrebari, nu mai cauta raspunsuri dincolo de bla-blaurile oficiale.
    Dar n-ar fi prima oara… Citind jurnalul lui Mihail Sebastian – vi-l recomand!!! – ne amintim de tinerii studenti, care iesisera sa demonstreze in strada, pro miscarea legionara si pro represiuni impotriva evreilor.
    Apoi au urmat miscarile brutale ale studentilor care sustineau miscarea comunista…
    Orice exces de zel va genera alte excese, din pacate.

  5. CNE se transformă într-un fel de falangă a altor instituții în funcție de interesul de moment al acestora și se depărtează de rolul esențial pentru care a fost creat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Patru examene la finalul clasei a VIII-a, Bacalaureat din toate materiile, inclusiv arte, propunerile lui Daniel Funeriu pentru noua lege a educației: Dacă îți iei Bacalaureatul, trebuie să știi care e diferența între Van Gogh și Picasso

„Este absolut esențial să evaluăm la finalul clasei a VIII-a toate materiile predate sau un număr cât mai mare de materii predate. Dacă evaluez în clasa a VIII-a română și…
Vezi articolul

Profesorul Gabriel Bădescu: Este populară ideea de a diferenția cât mai rapid elevii pe trasee educaționale, unii cu matematica, alții cu poezia. Din PISA, știm că măsura aceasta nu crește performanța, în schimb, tinde să scadă echitatea și mai mult

„Este populară o idee în discursul public la noi, aceea de a diferenția cât mai rapid elevii pe trasee educaționale, unii cu matematica, alții cu poezia, de la nivel cât…
Vezi articolul