Este o mare greșeală să îngreunezi situația tuturor oamenilor care își fac treaba, ca să elimini un om probabil introdus în sistem pe bază de pile și care nu muncește. Asta urmărește proiectul de normare și pontare a actorilor, la care guvernul a renunțat cu scopul declarat de a-l relua într-o formă „aplicabilă”, și „cam asta s-a întâmplat și în învățământ” unde „s-au mărit normele și s-au pus pe umerii profesorilor niște sarcini uriașe”. Declarația vine de la una dintre cele mai premiate actrițe de teatru din România, Ofelia Popii, cunoscută publicului larg mai ales pentru rolul Mefisto din spectacolul „Faust” de Silviu Purcărete, pentru care a și fost premiată la Festivalul Internaţional de Teatru de la Edinburgh.
Actriță a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, Ofelia Popii este și conferențiar universitar la Departamentul de Artă Teatrală al Universității Lucian Blaga din Sibiu, unde predă din 2017. În 2004 – 2005, a fost profesor suplinitor (Istoria Teatrului Universal) la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca, potrivit profilului publicat de TNB.
Într-un interviu acordat Edupedu.ro cu privire la intenția Ministerului Culturii de normare a muncii actorilor la 8 ore și de pontare zilnică a activității lor, actrița Ofelia Popii a vorbit și despre similaritatea deciziilor și discursului Guvernului Bolojan în domeniile Cultură și Educație.
„Toată lumea e pusă la grămadă și măsurile nu au deloc în vedere partea calitativă, nu au deloc în vedere stimularea creativității. Este un proiect care uniformizează, dar la un nivel sub-mediu. Presupune o prezență la lucru fără să țină cont de calitatea muncii. […] În plus, lași și această umbră de suspiciune: «eh, ia să vedem noi acuma ce faceți voi real! Ia să vedem, puneți pe hârtie ce faceți voi exact!» Este o atitudine foarte foarte jignitoare”, a declarat Ofelia Popii, pentru Edupedu.ro, cu privire la proiectul-pilot inițiat de Ministerul Culturii.
Întrebată cu privire la motivul pentru care Cultura și Educația sunt ținta aceluiași tip de acțiuni – ambele privite strict ca surse de bani pentru scoaterea țării din criză – și ținta aceluiași tip de discurs guvernamental suspicios la adresa tuturor actorilor și profesorilor, Ofelia Popii a răspuns:
- „Probabil din cauza unor exemple care sunt extrem de puține ei iau decizii generale. Asta mi se pare o mare greșeală. Nu poți să elimini un om care nu muncește, nu-și face treaba, probabil introdus în sistem pe bază de pile, îngreunând situația tuturor celorlalți care își fac treaba. Cam asta s-a întâmplat și în învățământ. S-au mărit normele și s-au pus pe umerii profesorilor niște sarcini uriașe, au fost date afară cadre didactice care își făceau treaba și erau foarte buni pedagogi. Probabil pentru că a fost nevoie să se taie de undeva și celelalte zonele pe care voiau să le atingă au fost apărate politic la negocierile dintre ei și atunci au picat astea care tot timpul rămân mai puțin protejate, pentru că nu-i interesează.
- Nu interesează pe nimeni să protejeze cultura și educația. S-au luat măsuri care sunt extraordinar de nocive pe termen lung pentru țara noastră”.
Revenind la proiectul care vizează actorii, „în afară de stres și ură între membrii unei echipe, în afară de uniformizare, eu nu văd niciun efect benefic pe termen lung”, a declarat Ofelia Popii.
„Cultura este sufletul unui popor. N-ai cultură, nu exiști. Vedeți, cererea de spectacole este tot mai mare. Oamenii simt instinctiv nevoia să meargă la teatru, să se hrănească. Cu cât e mai greu să trăiești, cu atâta oamenii au nevoie să gândească, să simtă, să fie emoționați. Am nevoie pentru a rezista. Au nevoie de acest lucru. Dacă ești lăsat doar cu realitatea asta concretă, imediată, dacă nu ți se pun întrebări, într-adevăr ești mai ușor de manipulat. Dar oamenii simt instinctiv că nu trebuie să se lase așa. Ei vin, se îmbulzesc la teatru. Mereu e bătaie pe bilete, ei vor. Și totuși, politicienii lucrează parcă împotriva dorinței lor. Doar politicienii nu văd asta. Într-adevăr, cred că este o lipsă de probabil de educație în zona asta. Nu pentru toți, dar așa simt. La prima vedere, ai zice: „domnule, când avem așa probleme în sănătate, în economic, de ce ar conta?” Ei bine, contează pentru rezistența pentru spirituală. Contează enorm”, a încheiat Ofelia Popii.
Absolventă a Facultății de Teatru a Universității „Babeș Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca (2001), Ofelia Popii a colaborat cu teatre din Luxemburg și Stuttgart, iar cea mai mare parte a carierei și-a petrecut-o la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu. Doctor în Teatru și Artele spectacolului, cu titlul obținut la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Ofelia Popii a colaborat și cu Catedra de Teatru a Facultăţii de Litere a Universitatii Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca. Vezi aici rolurile jucate de Ofelia Popii, spectacolele în regia sa, studiile, activitățile didactice și premiile primite până acum
Informații de background
Amintim că un proiect controversat de măsuri care vizează actorii, verificarea strictă a normei de 8 ore pe zi de lucru în cazul artiștilor, introducerea unui pontaj zilnic cu activitatea detaliată a fiecărui actor – a scos în stradă actorii de la Teatrul Național din București, care au protestat ieri față de intențiile guvernamentale. În timpul protestului la care a și luat parte, ministrul Culturii, András Demeter, a anunțat că retrage proiectul, dar că „mai lucrăm încă o dată, și încă o dată până găsim o formă aplicabilă. E clar?”. Declarațiile ministrului aici
„Munca lor este normată de 36 de ani: 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, 160 de ore pe lună, indiferent cât lucrează ei. Asta e o realitate. O acceptă sau nu. Nu eu am impus această realitate. Ei, probabil de teama de a ieși dintr-o anumită zonă de confort în care ne-am obișnuit cu toții, ei se pronunță asupra acestor instrucțiuni înainte ca ele să fi fost încercate măcar dacă și în ce măsură funcționează. Ceea ce poate fi acceptat în mod normal de către oricine, atunci când este finanțat din moștenirea familială. Când depinde de o finanțare publică din banii contribuabilului, atunci o condamnare apriorică a unei soluții de reglementare bună sau rea nu mai poate fi acceptată. Și nu de către mine, că nu Ministerul Culturii a venit cu această inițiativă. Este o măsură a Curții de Conturi. Aici ministrul culturii și Ministerul Culturii nu este decât un poștaș, a transmis ceea ce a primit pentru o testare către cei care sunt în măsură s-o facă: instituțiile de spectacole și concerte din subordinea Ministerului Culturii”, afirmase anterior protestului ministrul Culturii, András Demeter, pentru RFI Romania.
Într-un comunicat de presă, actorii TNB anunțau înaintea protestului că programul-pilot inițiat de Ministerul Culturii le-a fost adus la cunoștință prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucțiuni privind organizarea unitară și evidența timpului de muncă pentru personalul de execuție din instituțiile publice de spectacol sau concert. Atât actorii, cât și ceilalți angajați în departamentele tehnic și producție ale TNB protestează față de faptul că această circulară transformă munca de creație nenormată în domeniul artistic în muncă de birou și conține anexe prin care sunt obligați să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunțită pentru orele de lucru.
„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură și îi transformă pe artiști în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este și cu sine – începând în zori și terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat”, avertizau actorii TNB, potrivit comunicatului citat de Agerpres.
Amintim că educația a fost primul sector lovit de măsurile Guvernului Bolojan de combatere a deficitului bugetar, cele mai puternice măsuri fiind majorarea istorică a normei didactice (de la 18 la 20 de ore pe săptămână) fără reducerea sarcinilor birocratice, majorarea numărului de elevi în clasă, tăierea la jumătate a cuantumului primit de profesori la orele fără titulari pe care le acopereau la plata ora, desființarea a peste 800 de școli cu sub 500 de elevi și comasarea lor, eliminarea burselor de excelență olimpică, mărirea normei didactice pentru directorii de școală la 10 ore (de la 4-6 ore inițial). Tăierile acestea au fost precedate de propunerea oficială ca profesorii să stea 8 ore la școală, zilnic.