Angajarea ca profesori de „Educație pentru viață” în școli a persoanelor din ONG-uri sau alte instituții, a fost propusă de secretarul de stat în ministerul Educației, Sorin Ion, în cadrul conferinței de lansare a proiectului „România în siguranță”. Acesta a precizat că „În fața elevului la clasă să poată să fie nu numai un profesor pe diploma căruia scrie profesor”.
Secretarul de stat a spus că trebuie să găsească o rezolvare în privința resursei umane: „Ceea ce este însă de rezolvat este resursa umană care să-i pregătească pe acești copii”.
Astfel, Sorin Ion a subliniat că vrea să simplifice procedura de intrare în sistemul de învățământ pentru profesorii ce vor preda „Educație pentru viață”: „Și din acest punct de vedere, suntem deschiși la a simplifica cumva procedurile de intrare în sistem, astfel încât, în fața elevului la clasă să poată să fie nu numai un profesor pe diploma căruia scrie profesor, ci să poată fi parteneri din mediul organizațiilor nonguvernamentale, din alte instituții, care sunt mult mai calificați decât mine, un profesor de matematică și care la ora de dirigenție trebuie să vorbesc despre educație pentru sănătate”.
În privința predării Educației pentru viață, secretarul de stat a declarat că poate să înceapă chiar de la grădiniță: „Educație pentru viață poate să înceapă de la clasa pregătitoare, atunci când există curriculum, sau chiar de la învățământul preșcolar și în fiecare an să fie abordate teme specifice vârstei. Dacă vorbim despre educație financiară, putem să începem de la cunoașterea banilor din clasa pregătitoare până la calculul ratelor sau dobânzilor la bancă, atunci când ajungem în ciclul gimnazial sau liceal. Nu este deloc complicat”.
Ministerul Educației urmărește să introducă disciplina Educație pentru viață în trunchiul comun: „Ministerul Educației a oferit în ultima perioadă și o soluție pe care își propune să o implementeze cât de curând: introducerea unui discipline în trunchiul comun numită „educație pentru viață”, după cum a declarat secretarul de stat.
Sorin Ion a subliniat că principala critică adusă sistemului românesc de educație este că: „nu învață copiii pentru viață și că se axează, în principal, pe transmiterea de cunoștințe academice”.
Declarațiile complete ale secretarului de stat Sorin Ion:
Sorin Ion: “Cred că, de la bun început, ar trebui să constatăm că suntem cu toții de acord că nu există o vârstă prea mică a copilului pentru a beneficia de educație rutieră, și de fapt am să lărgesc puțin contextul, pentru că în ziua de astăzi, trebuie să discutăm despre educație ecologică, educație antreprenorială, educație sanitară, educație financiară, de la cele mai mici vârste. Și un exemplu bun este programul de față sau activitatea partenerilor noștri care au avut acțiuni în grădiniță. Poate că pare prea mult, o vârstă prea scăzută, dar în realitate, de când un copil începe să priceapă mesajele din jurul lui, el este eligibil pentru a primi aceste tipuri de educație.
De fapt, școala românească sau sistemul românesc de educație este supus unor critici constante cam de când îl cunosc eu, cel puțin. Și îl cunosc în mod direct de 30 de ani și critica principală este că nu învață copiii pentru viață și că se axează în principal pe transmiterea de cunoștințe academice. Acesta este un lucru foarte adevărat. Ca să ne putem face o strategie pentru anii viitori, e bine să știm cum stăm la acest moment. În momentul de față, noțiuni de educație rutieră și pentru situații de urgență se regăsesc în programele școlare, în special, la disciplina „consiliere și orientare” și la nivel de discipline opționale. În foarte multe unități școlare, în foarte multe inspectorate școlare există aprobate la nivel de județ programe de educație rutieră.
Dar ceea ce lipsește învățământului românesc în acest moment și care va trebui reglat cât se poate de curând, este includerea în trunchiul comun al disciplinelor, al noțiunilor de educație rutieră și nu numai, precizez, e bine să ne referim într-un context mai larg. Din acest punct de vedere, ministerul Educației a oferit în ultima perioadă și o soluție pe care își propune să o implementeze cât de curând: introducerea unui discipline în trunchiul comun numită „educație pentru viață”. Până la urmă nu știu dacă este foarte important că se va numi așa sau altfel, o disciplină modulară și am să detaliez un pic, pentru că este important pentru toți participanții.
Educație pentru viață poate să înceapă de la clasa pregătitoare, atunci când există curriculum, sau chiar de la învățământul preșcolar și în fiecare an să fie abordate teme specifice vârstei. Dacă vorbim despre educație financiară, putem să începem de la cunoașterea banilor din clasa pregătitoare până la calculul ratelor sau dobânzilor la bancă, atunci când ajungem în ciclul gimnazial sau liceal. Nu este deloc complicat. Ceea ce este însă de rezolvat este resursa umană care să-i pregătească pe acești copii. Și din acest punct de vedere, suntem deschiși la a simplifica cumva procedurile de intrare în sistem, astfel încât, în fața elevului la clasă să poată să fie nu numai un profesor pe diploma căruia scrie profesor, ci să poată fi parteneri din mediul organizațiilor nonguvernamentale din alte instituții, care sunt mult mai calificați decât mine, un profesor de matematică și care la ora de dirigenție trebuie să vorbesc despre educație pentru sănătate.
Pe de altă parte, este extrem de important ca aceste viitoare discipline de (…) concursuri de proiecte, activități practice. Prin urmare, pe de o parte, e bine că avem mult de muncă și ne este deschis un orizont de activitate foarte larg în perioada care urmează, evident și cu partea organizatorică ce va fi foarte, foarte complicată. Altfel, o să felicit oficial partenerii pentru ceea ce au făcut și pentru ceea ce vor face în perioada următoare și vă garantez că le vom fi alături în toate activitățile pe care le întreprind.
Am și o situație numerică atunci când ne referim la numărul de activități în ultimii ani, mai ales în perioada de dinainte de pandemie, câți copii au participat la activități de acest timp, dar cred că este total nerelevantă, pentru că ceea ce este important pentru noi este ce facem de astăzi înainte”.
La eveniment a participat și secretarul general adjunct al ministerului Sorin Decă, care a vorbit despre includerea unor activități de educație rutieră și pentru siguranța în programul Scoală după școală.
„Vin cu câteva completări care se leagă mai mult de partea a patra a discuției de astăzi, și anume soluții de finanțare, pentru că nimic din ceea ce vorbim aici nu poate fi pus în practică fără a identifica și soluțiile financiare”, a spus Sorin Decă.
Referitor la programul Școală după școală, secretarul general adjunct al ministerului Educației a declarat că „în plus față de anul acesta, pe lângă componenta de a activitate remediată, va avea și componentă extracurriculară, va avea componentă de extindere a competențelor, și una dintre acestea poate fi foarte bine și activitatea de prezentarea cursurilor de educație rutieră”.
De asemenea, o altă componentă importantă a acestui program se referă la activități pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii: ”Putem să includem și acest timp de activități care să facă, să creeze o mai mare atractivitate pentru participarea la cursuri extracurriculare și, evident, curriculum la decizia școlii”, după cum a punctat Sorin Decă.
Procedura actuală de intrare în sistemul de învățământ
Ca să poată deveni cadru didactic în învățământul preuniversitar, în prezent, o persoană trebuie să aibă parte de formarea inițială prevăzută de Legea Educației. Formarea iniţială furnizată în învăţământul formal este completată cu o perioadă de stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor cu durata de 1 an.
În timpul acestei perioade, cadrele didactice debutante sunt angajate pe bază de contract de muncă identic cu cel ale cadrelor didactice angajate definitiv, conţinând aceleaşi responsabilităţi, drepturi şi obligaţii (inclusiv norma didactică, salariu etc.). Perioada de inserţie profesională se încheie cu un examen formal – examenul de definitivare în învăţământ. Numai după promovarea examenului de definitivare cadrele didactice intră pe deplin în viaţa lor profesională ca şi cadre didactice cu statut definitiv. Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în condiţiile legii nu mai pot lucra ca şi cadre didactice calificate.
Pentru a putea deveni titular al sistemului de învățământ, un cadru didactic sau un absolvent de facultate, care îndeplinește condițiile de formare inițială, trebuie să participe la și să promoveze concursul de Titularizare, iar postul pe care concurează să aibă o viabilitate mai mare de 4 ani, pentru a putea încheia un contract de muncă pe perioadă nedeterminată.
Conferința „România în siguranță”
Conferința „România în Siguranță” este organizată de Asociația pentru Educație, Dezvoltare și Implicarea Tineretului (EDIT), în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă (DDD). Scopul programului România în Siguranță are în vedere instruirea, informarea și conștientizarea copiilor, tinerilor și adulților în ceea ce privește educația pentru siguranță.