Profesoara și consiliera școlară Diana Ioaneș a pregătit pentru Edupedu.ro un ghid destinat elevilor care susțin proba de Psihologie, ca disciplină la alegere. Articolul explică modul de abordare a fiecărui subiect și câteva recomandări. Ghidul a fost elaborat inițial pentru sesiunea Bacalaureat 2024 și este republicat de Edupedu.ro pentru examenul din 2026, întrucât structura probei la Psihologie, tipurile de cerințe și criteriile de evaluare au rămas neschimbate.
Profesoara și consiliera școlară Diana Ioaneș de la Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc” din București a realizat pentru Edupedu.ro un ghid cu recomandări pentru fiecare cerință de la proba de Bacalaureat la Psihologie.
„Cumva materia de psihologie a fost împărțită. Pentru sub. I, grilele sunt din procesele psihice senzoriale și din procesele psihice reglatorii. Subiectul II sunt din procesele cognitive superioare, iar subiectul III – din capitolul personalitate. Grilele nu au o dificultate foarte mare, adică 7-8 din ele se fac destul de ușor, 1-2 sunt mai dificile„.
Ea precizează că subiectul II are cel mai ridicat grad de dificultate și dă câteva recomandări de abordare. De exemplu, „la subpunctul B cerința este „menționați” / „precizați” / „numiți” – nu trebuie să detaliați, nu descrieți, nu caracterizați”, spune consiliera.
„Tot ce ați învățat este în depozitul subconștientului și va fi reactualizat cu atât mai ușor cu cât vă păstrați calmul la proba de Bacalaureat. Dacă ați învățat, cu siguranță veți lua un examen foarte bun la examen”, îi încurajează Diana Ioaneș pe elevi.
Redăm integral recomandările făcute de profesoara Diana Ioaneș, publicate inițial în 2024 și reluate cu acordul autoarei:
„Examenul național de Bacalaureat la proba de Psihologie nu are un grad mare de dificultate, nu este o probă grea. De aceea îi încurajez pe elevi să aleagă ca probă de Bacalaureat psihologia – le va fi foarte ușor în facultatea de psihologie dacă vor avea noțiuni de bază din manualul de psihologie care va fi detaliat pe parcursul facultății și în toate celelalte tipuri de psihologii studiate. Plus că proba de psihologie poate fi folosită ca probă de admitere la unele facultăți.
Ponderea celor care nu promovează Bacalaureatul este mai mică la proba de Psihologie decât la Logică. Știu că există în mentalul colectiv al absolvenților de liceu că logica este mai ușoară, că se învață în două săptămâni și că sunt frecvente notele de 10 dacă dai Bacalaureat la Logică. Eu ca profesor pot să spun că este mai mare ponderea notelor de 10 la psihologie decât la logică, la fel și rata de promovare.
Fac câteva recomandări având în față modelul de Bacalaureat – simulare 2024.
La subiectul I avem grile. Sunt 10 grile, fiecare subiect valorează 30 de puncte – și I, și II și III. 10 puncte vor fi din oficiu. Cumva materia de psihologie a fost împărțită. Pentru sub. I, grilele sunt din procesele psihice senzoriale și din procesele psihice reglatorii. Subiectul II sunt din procesele cognitive superioare, iar subiectul III – din capitolul personalitate. Grilele nu au o dificultate foarte mare, adică 7-8 din ele se fac destul de ușor, 1-2 sunt mai dificile. Vă recomand să citiți cu atenție și toate variantele de răspuns.
- O grilă bună presupune, ca și distractorii, celelalte răspunsuri să nu fie corecte, să fie construite încât să fie mici diferențe între varianta corectă și celelalte care să te inducă în eroare.
Referitor la subiectul al II-lea, există mereu un text intro care face referire la anumite concepte psihologice. Acest subiect are nivelul de dificultate cel mai mare. La prezentarea înțelesului a două procese sau fenomene psihice din text, trebuie să le definiți – aici aveți câte un punct dacă le menționați, după care trebuie să scrieți definiția fiecăruia. La subiectul B – aici vă puteți alege oricare din procesele psihice și să precizați trei caracteristici. Cerința este „menționați” / „precizați” / „numiți” – nu trebuie să detaliați, nu descrieți, nu caracterizați.
La subpunctul C – acesta ar fi cel mai dificil. Am de făcut o adnotare. Ni se cere să explicăm în aproximativ o pagină modul specific în care interacționează conceptele precizate la punctul A, într-un limbaj psihologic. Avem aici 8 subpuncte. Ca profesori, există o nemulțumire: lucrând la subiecte în 2007-2008, am constatat că acest subiect amplu, care ar diferenția elevii foarte bine pregătiți de unii cu pregătire medie, este unul de sinteză. Ar fi fost mai bine dacă nu ar fi fost cu limită de spațiu – candidații să explice în cel puțin o pagină. Avem un subiect amplu, generos, care limitează absolvenții care pot scrie 4-6 pagini.
La subpunctul D, putem da și o descriere a formei de imaginație cerute, apoi construim un exemplu relevant. La punctul E, la argumentare ar trebui să respectăm teoriile argumentării. E neapărat ca în momentul în care ne pregătim să stăm cu baremul în față pentru că ne ajută să înțelegem cum putem rezolva subiectele. La E, argumentarea superficială primește 2 puncte. Trebuie deci să folosim conectori de stabilire a premisei, de susținere a argumentării, de comparație, de cauzalitate, de încheiere.
La subiectul III – nu avem un grad de dificultate mare. Va fi din personalitate. Va fi dat un text și cerințe de identificare a unor idei din text. Ca profesori îl considerăm foarte ușor. La simulare subiectul III s-a referit la un text referitor la medicul Ana Aslan și avem 5 cerințe – prima: să menționăm conform teoriei lui Jung tipul temperamental și să precizăm din text două informații care să susțină afirmația făcută. Vă recomand la acest gen de întrebări să scrieți ceva cu cuvintele voastre, apoi să transcrieți citatele.
La a doua cerință susținem cu informații din text, eventual și un citat din text pentru a ne susține opinia. La cerința a treia primim 6 puncte – câte trei puncte pentru fiecare din informațiile alese din text care susțin informația din cerință. La patru – avem teoria psihologului american. Aici punctajul se acordă pentru identificarea unei trăsături cardinale (cea care este evidentă). La cerința 4 avem din nou trăsături vizibile în text, iar la 4 – de argumentat informația dată în cerință: și aici avem de făcut o argumentare convingătoare, cu conectori și structură”.
„Dragilor, tot ce ați învățat este în depozitul subconștientului și va fi reactualizat cu atât mai ușor cu cât vă păstrați calmul la proba de Bacalaureat. Dacă ați învățat, cu siguranță veți lua un examen foarte bun la examen”, încheie psihologul Diana Ioaneș.
Noul calendar al examenului național de Bacalaureat 2026 – Sesiunea iunie-iulie 2026
2-4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/a XIII-a8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale — proba D29 iunie 2026 – Limba și literatura română — proba E.a) — probă scrisă1 iulie 2026 – Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — probă scrisă- 2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — probă scrisă
- 3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă — proba E.b) — probă scrisă
- 7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00–18:00)
- 8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
- 13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale