A scăzut ușor interesul românilor pentru mersul la cinema, dar se menține cel pentru teatru sau festivaluri de muzică, arată datele Barometrului Cultural 2025, care urmează să fie făcut public marți, 17 noiembrie, potrivit unui comunicat de presă. Datele comparative pentru perioada 2014 – 2025, evidențiază „o dinamică neuniformă a participării culturale în spațiul public”. Barometrul integral va fi făcut public pe 17 noiembrie.
Se observă atât practici care s-au dezvoltat în ultimul deceniu, cât și forme de participare care au rămas relativ stabile sau au înregistrat scăderi, scrie în comunicatul de presă.
Un exemplu de creștere pe termen lung îl reprezintă vizitarea monumentelor istorice și a siturilor arheologice: de la 30% în 2014, la 66% – 67% în intervalul 2022 – 2024. În 2025, 65% dintre respondenți au declarat că au vizitat un monument istoric sau un sit arheologic cel puțin o dată în ultimele 12 luni. Este cea mai mare pondere dintre activitățile culturale în spațiul public incluse în studiu.
Vizitarea muzeelor, expozițiilor și galeriilor de artă a avut și ea o evoluție fluctuantă, de la 36% în 2014 la 45% în 2022 și 2023, apoi la 39% în 2025.
La cinematograf au mers 34% dintre respondenți în 2025, față de 38% în 2024.
Raportul dintre cinema și muzee se inversează la frecvența lunară. În 2025, 10% au mers la cinematograf cel puțin o dată pe lună, iar 3% au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie cu aceeași frecvență. Cele două măsurători le oferă managerilor repere despre câte persoane participă pe parcursul unui an și cât de răspândită este participarea stabilă.
Anual, 23% au participat la spectacole de teatru (în afara festivalurilor). Participarea la festivaluri de muzică a fost de 38%, aceeași pondere ca în 2024, după un vârf de 41% în 2022.
Mersul la bibliotecă pentru lectură sau împrumut a fost confirmat de 17% dintre respondenți în 2025, față de 21% în 2014.
Pentru sărbători și evenimente locale, ponderea a scăzut de la 78% în 2024, la 61% în 2025.
Datele susțin necesitatea analizării contextelor sociale, economice și teritoriale în care se formează obiceiurile consumatorilor.
Autorii semnalează diferențe mari de consum și acces în mediul rural, în orașele mici și în orașele sub 100.000 de locuitori și lipsa unei evidențe statistice a orașelor fără instituții publice de cultură. Extinderea accesului la cultură în spațiul public presupune reducerea barierelor economice și geografice, precum și dezvoltarea unor oferte culturale flexibile și adaptate diverselor categorii de public, care să încurajeze participarea constantă și să transforme experiențele ocazionale în practici culturale recurente, integrate în viața comunităților.
Despre Barometrul Cultural 2025
Volumul este cel de-al 20-lea număr al Barometrului de Consum Cultural, cercetare inițiată în 2005 de Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii, continuată și dezvoltată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC). Primele ediții au urmărit distribuția infrastructurii, accesul la bunurile și serviciile culturale și frecvența participării.
În timp, cercetarea a inclus preferințele și motivațiile publicului, barierele întâmpinate și contextele în care oamenii participă la viața culturală.
„Structurat în patru capitole – „Consumul cultural în spațiul public: Dimensiuni teoretice, tipologii de public și tipare de participare”, „Consumul cultural non-public: rutine, receptare și tipuri de consumatori”, „Cetățenia democratică în contextul practicilor de consum cultural” și „Percepții și atitudini față de diversitatea etnică și imigranți în România” -, „Barometrul de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale” depășește perspectiva strict cantitativă asupra consumului cultural și investighează rolul culturii în organizarea vieții cotidiene, consolidarea relațiilor sociale și dezvoltarea comunităților.
Analiza consumului cultural în spațiul public conturează un peisaj divers al modurilor de petrecere a timpului liber, în care participarea este orientată cu precădere către activități recreative, sociale și experiențe desfășurate în afara spațiilor convenționale, în timp ce formele culturale specializate și cele organizate în cadrul instituțiilor de profil atrag un interes mai redus”.
Metodologie:
Studiul Barometrul de Consum Cultural, ediția 2025, constituie un sondaj de opinie, pe un eșantion reprezentativ național, pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ este de 1064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing).
Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele socio-demografice ceea ce a permis să fie validată structura eșantionului: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.