Profesorul universitar Mircea Miclea avertizează că folosirea excesivă a inteligenței artificiale în procesul de învățare poate transforma elevii în „iobagi epistemici”, dependenți complet de tehnologie și lipsiți de gândire critică. potrivit Radio România Cultural. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței „Alohomora! Cum deschidem mintea elevilor către învățare când ei se așteaptă la magie?”, desfășurată la Cluj-Napoca.
Fostul ministru al Educației susține că dezvoltarea inteligenței artificiale va accentua diferența dintre cei care dețin cunoaștere și știu să folosească aceste instrumente și cei care devin complet dependenți de ele. Profesorul atrage atenția că expertiza umană și cunoașterea „la purtător” vor rămâne esențiale, chiar și într-o societate dominată de AI.
- Acesta susține că „inteligența artificială nu elimină nevoia de expertiză umană, ci o face și mai importantă”, a declarat el.
Redăm declarațiile integrale ale acestuia pe subiect:
„Așa cum în Evul Mediu erau doar două clase sociale principale — aristocrații, cei care aveau pământuri, și iobagii, cei legați de glie — acum, odată cu revoluția industrială determinată de Inteligența Artificială (…), vor exista „aristocrații epistemici”, cei care vor avea multă cunoaștere în cap și vor ști cum să întrebe agenții de Inteligență Artificială și cum să auditeze răspunsurile acestora, și vor exista „iobagii epistemici”, cei care, utilizând fără simț critic inteligența artificială, își vor face toate temele cu AI-ul și vor deveni complet dependenți de aceste instrumente”
„Cei care vor utiliza ani la rând inteligența artificială fără discernământ vor ajunge niște „iobagi epistemici”, legați de glie. Nu vor avea mare valoare, pentru că, dacă le iei instrumentele, ei își pierd valoarea. De aceea, alegerea pe care o facem acum este esențială: vrem să devenim aristocrați epistemici sau vrem să devenim dependenți de tehnologie? (…) Putem învăța cu Inteligența Artificială, dar cunoașterea pe care noi o dobândim trebuie să fie în capul nostru, nu în inteligența artificială, mai ales pe domeniul de expertiză. Nimeni nu cred că ar merge la un medic care își ia cunoștințele în momentul consultației accesând un agent de inteligență artificială. Ar merge la un medic care are cunoașterea în mintea lui. Cel care are cunoștințele în cap știe cum să întrebe un agent de Inteligență Artificială, ce să întrebe și cum să evalueze răspunsurile pe care agentul inteligent le oferă pentru a rezolva o problemă într-un context dat.
Inteligența artificială nu elimină nevoia de expertiză umană, ci o face și mai importantă.
Toate studiile despre experți arată că experții sunt cei care au o cantitate mare de cunoștințe în mintea lor și că aceste cunoștințe sunt adaptate la problemele pe care ei vor să le rezolve. Așadar, expertiza, adică să fii foarte bun într-un domeniu, este determinată de câtă cunoaștere ai în cap. Nu numai acum, și în viitor va fi același lucru. (…).
Pledoaria mea este să fim foarte conștienți de alegerile pe care le facem acum, pentru că încă le putem face. Alegerile trebuie să fie îndreptate spre a avea cât mai multă cunoaștere în cap, „la purtător”, indiferent cât de ușor poate fi ea accesată cu tehnologiile digitale, dacă vrem să devenim niște aristocrați epistemici, nu niște iobagi epistemici”, spune profesorul Mircea Miclea, care mai spune: „cred că, în continuare, școala rămâne modul fundamental de a dobândi cunoașterea, pentru că în școală se livrează doar cunoștințe valide și metode valide de cunoaștere. Școala este locul unde se oferă cunoștințe validate științific și metode validate de comunitatea științifică. În orice alt loc, cunoștințele sunt amestecate.” Și tot în școală se formează și modurile de gândire, mai spune Mircea Miclea.
„Modurile de gândire sunt extrem de importante pentru că ele te protejează de manipulări. Dacă dobândesc un mod de a gândi legat de o substanță chimică, atunci pot utiliza acel mod de gândire pentru a nu fi manipulat dacă cineva vine și îmi vinde un ceai ca fiind panaceu universal. (…) Când predau o lecție, predau și modul în care a gândit cel care a ajuns la teoria pe care eu o predau. În felul acesta, elevul dobândește un mod de a gândi, nu doar o teorie. Iar acel mod de gândire îl ajută să înțeleagă și alte lucruri decât cele pe care eu i le-am predat. (…)
Gândirea critică pe care o dobândești prin învățarea unui mod de gândire te ajută să fii la adăpost de manipulări, de fake news-uri și de informațiile false care circulă permanent în spațiul public. De aceea, școala trebuie să predea nu doar rezultate, ci și cum au gândit cei care au produs aceste rezultate”, a mai declarat Mircea Miclea la Radio România Cultural.