“Ne gândim și la salarizarea sistemului de învățământ”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, la B1TV. Acesta a explicat că în România cea mai mare parte a alocărilor pe educație de la buget sunt pentru componenta de salarizare. Pentru investiții în educație, Cîmpeanu spune că se bazează pe PNRR și pe resursele generate de fondurile europene clasice.
Salariile profesorilor ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie 2020, potrivit OUG 114/2018, majorarea fiind amânată de Guvernul Orban cu câteva zile înainte să aibă loc, pentru septembrie 2021.
Întrebat dacă se gândește să majoreze salariile profesorilor, Sorin Cîmpeanu a precizat: „Da, este un obiectiv important pentru că atunci când am spus de coerență, coerență pe nivel de educație și între niveluri de educație, coerență între resursele alocate și obiective, ne gândim și la salarizarea sistemului de învățământ. Sigur, asta este direct legată de alocația pentru sistemul de educație, suntem acum la 3,55% din PIB. Nu știu dacă e bine să ne raportăm la PIB sau la bugetul național, este o întrebare importantă. Oricum ar fi, rămânând raportare la PIB, media europeană este de 4,7%. Un prim obiectiv este acela de atingere a mediei europene. Până la 6%, cel prevăzut de lege, să atingem noi 4,7%, media europeană”.
Bugetul Ministerului Educației este, în anul 2021, de 28,5 miliarde lei, adică 2,55% din PIB (cel mai mic buget raportat la PIB din 2018 încoace), iar suma alocată pentru tot capitolul învățământ din buget este de 39,65 miliarde lei, adică 3,55% din PIB.
Salariile profesorilor ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 septembrie 2020, după cum a anunțat chiar Ministerul Educației într-un comunicat de presă. Instituția a explicat în august anul trecut faptul că de la 1 ianuarie 2020 salariile au fost majorate cu 8%, iar ultimele două tranșe de majorare până la grila prevăzută de Legea 153/2017 ar fi trebuit să intre în septembrie 2020. Rectificarea bugetară de la acel moment a amânat însă creșterea, cu totul, până în septembrie 2021, iar instituția spunea atunci că majorarea tot va avea loc “mai devreme cu un an față de ceea ce s-a decis în Parlament”.
Majorarea la 1 septembrie 2020 a fost decisă în urma acordului cu sindicatele al Guvernului Dăncilă pe 28 noiembrie 2018, iar măsura a fost prevăzută în celebra ordonanță 114/2018. Legea de aprobare a acestei ordonanțe, aprobată de Parlament, a lăsat această prevedere neschimbată. Iată aici care erau salariile de bază pe care ar fi trebuit să le ia cadrele didactice din septembrie 2020 și la care ar trebui să ajungă, dacă legea rămâne neschimbată, în septembrie 2021.
România este încadrată de OECD în rândul țărilor cu o cheltuială totală per elev (6-15 ani) de sub 25.000 de dolari în 2018. În același grup intră țări precum Republica Dominicană, Georgia, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Republica Moldova, Muntenegru, Panama, Peru, Filipine și Serbia.
Datele agregate ale OECD sugerează că elevii din aceste țări au înregistrat cele mai slabe rezultate la capitolul citire, la PISA 2018. Cei din țări cu un nivel al cheltuielilor de peste 25.000 USD/elev cunosc o creștere semnificativă a rezultatelor, iar apoi diferențele se estompează, ceea ce sugerează că, la nivelul țărilor cu o investiție substanțială în educație, alții sunt parametri care influențează decisiv performanța elevilor.
- Potrivit OECD, cheltuielile per elev s-au ridicat, în 2018, la peste 100.000 de dolari în Austria, Belgia, Brunei, Finlanda, Islanda, Coreea de Sud, Luxemburg, Macao (China), Olanda, Norvegia, Qatar, Singapore, Suedia, Taiwan, Marea Britanie și SUA. În Qatar, cheltuielile totale per student au depășit 325.000 de dolari.
Resursele financiare luate în calcul sunt cele alocate pentru salariile profesorilor și personalului auxiliar, construcții, mentenanță și infrastructură, costuri operaționale, precum cele pentru transport și mâncare. Acestea au crescut, la nivelul întregii OECD, cu 5% în medie între 2010 și 2016.
OECD arată că salariile mai mari pot ajuta sistemele de învățământ să atragă cei mai buni candidați către o carieră didactică, dar că relația dintre performanța elevilor la citire, în cadrul PISA 2018, și salariile profesorilor (raportate la PIB per capita) nu este în mod necesar relevantă statistic. Acest lucru, afirmă OECD; sugerează că alți factori pot fi asociați mai strâns cu performanța elevilor – cum ar fi calitatea predării, nivelul de compensare a profesorilor prin raportare la resursele sistemului de învățământ (în unele țări, salariile mari înseamnă că sunt atrași profesori mai buni, dar scade numărul de profesori angajați, comparativ cu nevoile sistemului).
În cazul României, OECD notează o situație aparte, când abordează chestiunea programelor de dezvoltare profesională pentru profesori. Raportul arată că, la nivelul organizației, procentul de profesori care au participat la astfel de programe de dezvoltare a crescut cu 2% în medie, între 2015 și 2018. Creșterea este datorată numărului mai mare de profesori care au participat la asemenea programe în 19 țări, creșterea fiind majoră (peste 20 de puncte procentuale) în Irlanda, Luxemburg, Malta și Mexic. Procentul de profesori participanți la programe de dezvoltare profesională a scăzut în 15 țări. Reducerea cea mai mare – de peste 20 de puncte procentuale, a înregistrat-o România.
În plus, raportul arată că mai mulți elevi învață în școli unde se face simțită lipsa de personal auxiliar, decât lipsa de cadre didactice.
Pe larg despre raportul OECD aici.
Sursă foto: gov.ro / Sorin Cîmpeanu