Profesorul Ciprian Ceobanu, director al departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, a spus despre prima probă a concursului de directori care a avut loc săptămâna trecută și în urma căreia o treime dintre candidați au fost eliminați, că „a fost un test care și-a atins scopul”. În emisiunea Info Edu de la TVR Info, de duminică 18 octombrie, profesorul spune că: „Cei care nu au trecut nu înseamnă că nu sunt persoane capabile să conducă o școală, dar pur și simplu, să spunem că sub presiunea și sub impactul acestor itemi, n-au reușit să se descurce până la urmă”.
- Secretarul de stat Sorin Ion a spus despre cei care au picat la prima probă a concursului de directori de școli 2026: Atunci când știi că nota de promovare este 6 te vei concentra să faci 12 răspunsuri din 20, poate aici candidații nu și-au dozat foarte bine timpul
- Următoarea probă a concursului are loc mâine, 20 octombrie, iar inisterul Educației a schimbat procedura concursului de directori în timpul desfășurării acestuia, înaintea celei de-a doua probe scrise.
Ciprian Ceobanu, director în cadrul departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, a fost întrebat cum i s-au părut itemii de la prima probă eliminatorie a concursului de directori.
„Nu e ceva care să fi ridicat probleme cu totul deosebite. Poate au fost unele dintre acele întrebări care necesitau poate puțin mai mult timp de gândire, dar dintr-o anume perspectivă, a unui adult trecut prin școală și care are o formație intelectuală, n-a fost o probă care să fi ridicat probleme deosebite”, spune Ciprian Ceobanu.
În spațiul public mulți candidații au reclamat că nu a fost suficient timp 60 de minute pentru rezolvarea itemilor. De exemplu, cazul directoarelor Andreia Bodea de la Colegiul Național I.L Caragiale și Ionela Neagoe, directoarea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București. Ambele au spus că a fost prea puțin timp. Nici de Gabriel Rizea, directorul Liceului Teoretic „Alexandru Vlahuță” din Capitală nu a trecut prima probă eliminatorie: „Fără un calculator mi-a luat foarte mult timp să socotesc”, a declarat Gabriel Rizea pentru TVR Info.
„Testul nu este rău conceput și gândit. Din această perspectivă vă pot spune chiar că este un test care realizează într-adevăr o selecție. Chiar dacă mulți dintre cei care l-au parcurs nu au reușit să ia acel punctaj minim, nu înseamnă că nu sunt persoane capabile să conducă o școală, dar pur și simplu, să spunem că sub presiunea și sub impactul acestor itemi, n-au reușit să se descurce până la urmă„, spune directorul în cadrul departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Redăm răspunsul profesorului Ciprian Ceobanu
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR Info: Cum vi s-a părut testul conceput?
Ciprian Ceobanu, director departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic: M-am uitat, am văzut testul. După părerea mea, nu e ceva care să fi ridicat probleme cu totul deosebite. Poate au fost unele dintre acele întrebări care necesitau poate puțin mai mult timp de gândire, dar spun eu că dintr-o anume perspectivă, a unui adult trecut prin școală și care are o formație intelectuală, să spunem, n-a fost o probă care să fi ridicat probleme deosebite, cu atât mai mult cu cât nu se punea problema unui punctaj maxim, ci era un minim ușor, ușor accesibil.
Diana Dumitrașcu, jurnalist TVR Info: Din răspunsul dumneavoastră înțeleg că îl considerați un test relevant în această procedură de selecție, așa cum este ea în acest moment?
Ciprian Ceobanu, director departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic: Acesta este testul nu este rău conceput și gândit. Din această perspectivă, vă pot spune, chiar este un test care realizează într-adevăr o selecție, chiar dacă mulți dintre cei care l-au parcurs nu au reușit să ia acel punctaj minim. Nu înseamnă că nu sunt persoane capabile să conducă o școală, dar pur și simplu, să spunem că sub presiunea și sub impactul acestor itemi, n-au reușit să se descurce până la urmă. Și aici este, dacă vreți, un semn că anumite calități și capabilități manageriale poate nu sunt atât de bine dezvoltate la aceste persoane. Sigur, este doar o părere personală, nu-i neapărat ceva foarte relevant din acest punct de vedere. Dar totuși, faptul că o treime din cei care au participat la acest concurs nu au reușit să realizeze un punctaj minim poate să spună câte ceva.
Am citit comentarii și reproșuri, dacă vreți, din partea celor unora dintre cei care nu au reușit să ia testul, conform cărora au fost, de exemplu, de făcut calcule matematice sau operații logice. Un manager trebuie să fie capabil să facă aceste lucruri și să le facă repede și bine. Sigur, deciziile trebuie luate într-un anume fel și într-un anumit mod, așa încât nu consider că a fost un test, cum să spun eu, extrem de complicat. A fost un test propus la obiect și-a atins scopul respectiv să selecteze persoanele care au capacități manageriale și din această perspectivă e de apreciat sau sunt de apreciat autorii acestui test”.
Ce subiecte au avut de rezolvat profesorii
Prima probă a fost un test de 20 de întrebări de raționament verbal, numeric și logic, de rezolvat în 60 de minute, fără calculator. Promovarea a cerut cel puțin 12 răspunsuri corecte.
Una dintre cerințe a fost următoarea: „Cinci profesori – de matematică, de limba și literatura română, de istorie, de fizică și de biologie – sunt de serviciu în școală de luni până vineri, câte unul pe zi, fiecare exact o zi. Se știe că:
– Profesorul de istorie este de serviciu în ziua imediat următoare celei în care este de serviciu profesorul de limba și literatura română.
– Profesorul de matematică nu este de serviciu nici luni, nici vineri.
– Profesorul de fizică este de serviciu într-o zi anterioară celei în care este de serviciu profesorul de matematică.
– Profesorul de biologie și cel de matematică nu sunt de serviciu în zile consecutive.
– Profesorul de biologie nu este de serviciu vineri.
Care profesor este de serviciu joi?
- A. Profesorul de limba și literatura română
- B. Profesorul de istorie
- C. Profesorul de matematică
- D. Profesorul de fizică”
Marți, 20 octombrie are loc cea de-a doua probă
A doua probă scrisă a concursului are loc marți, 20 octombrie, de la ora 10:00. Candidații au 60 de minute pentru rezolvarea a 20 de întrebări grilă de management educațional și legislație școlară.
Pentru promovare este necesară minimum nota 7, adică 14 răspunsuri corecte din 20. Proba este eliminatorie, iar nota obținută intră în calculul mediei finale.
Ministerul Educației a schimbat procedura concursului de directori în timpul desfășurării acestuia, înaintea celei de-a doua probe scrise. Candidații primesc oficial foi separate pentru ciornă, după ce la prima probă mulți candidați au reclamat lipsa ciornelor.
Informații de context
După prima probă a concursului național dintre cei 6.684 de candidați prezenți la prima probă a concursului pentru funcțiile de director și director adjunct, 4.615 au obținut cel puțin nota 6 și vor merge mai departe, a anunțat marți Ministerul Educației și Cercetării. Rata de promovare este de 69,05%, iar media notelor este 6,45, cu mediana 6,5. Rezultatele sunt cele dinainte de contestații.
Proba de evaluare a competențelor s-a desfășurat în 42 de centre de concurs, două dintre ele în București, iar evaluarea s-a făcut digital, pe o platformă dedicată. Testul a avut 20 de itemi cu patru variante de răspuns, fiecare item valorând 0,5 puncte, iar timpul de lucru a fost de maximum 60 de minute.
Cel puțin 3.030 de funcții de director și director adjunct din școlile de stat nu mai pot fi ocupate prin concursul național din 2026, după prima probă, potrivit unui calcul Edupedu.ro pe baza datelor oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării. Cifra este un minim teoretic. Ea presupune că toți cei 4.615 profesori rămași în concurs vor promova proba scrisă, evaluarea planului managerial și interviul, iar fiecare va ocupa o funcție diferită. Funcțiile rămase fără director prin concurs vor fi conduse în continuare de cadre didactice numite prin detașare în interesul învățământului, prin decizia inspectorului școlar general, adică din pix.
Înainte de proba din 13 octombrie, cel puțin 1.001 funcții nu aveau niciun candidat posibil. Prima probă a concursului, un test eliminatoriu de raționament verbal, numeric și logic, a triplat această cifră.
Autoritățile au anunțat deja o nouă sesiune de concurs, imediat după încheierea celei actuale. Calendarul sesiunii în curs arată însă că, dacă noul concurs va porni în ianuarie 2027, directorii numiți prin el vor intra în funcție cel mai devreme în ultimul modul de cursuri al anului școlar.
Potrivit Ministerului Educației, după validarea dosarelor au rămas în concurs 7.035 de candidați, care au exprimat 8.491 de opțiuni, pentru 7.818 funcții vacante. Ministerul a prezentat un raport de 109% între opțiuni și posturi. Opțiunile nu sunt însă oameni: un candidat poate opta pentru mai multe funcții, dar poate ocupa, în final, una singură.
Din calcul am scos județul Buzău, unde un anunț al inspectoarei generale a suspendat organizarea concursului după sentința Tribunalului Buzău din 8 octombrie. Au rămas 6.840 de candidați pentru 7.645 de funcții. La nivel național, candidații erau deja cu 805 mai puțini decât posturile.
Pe județe, imaginea era și mai dură: în 30 dintre cele 41 de județe analizate, candidații erau mai puțini decât funcțiile scoase la concurs. Lipsa cumulată era de 1.001 posturi. În Harghita, 67 de candidați pentru 181 de funcții. În Timiș, 175 pentru 274. În Covasna, 40 pentru 109. În Constanța, 172 pentru 228. În Caraș-Severin, 77 pentru 130. În Teleorman, 45 pentru 96.
ID 229181570 | © Eros Erika | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.