CNCD se autosesizează după ce Ministerul Educației a menținut pentru minoritari examenul de română la admiterea la facultate. Asztalos: În cazul câtor etnici români în funcții publice reflectă BAC-ul nivelul de stăpânire a limbii române?

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se autosesizează în problema examenului de limba română pe care Ministerul Educației le permite universităților să îl organizeze pentru absolvenții minoritari care vor să dea la facultate. “Dacă Ministerul Educației spune că evaluarea competenței lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaștere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele CNCD.
  • Amintim că Avocatul Poporului i-a cerut acum aproape o lună Ministerului Educației să elimine posibilitatea ca universitățile să organizeze examen de limbă pentru candidații aparținând minorităților naționale și să folosească în loc, drept dovadă a cunoașterii limbii române, certificatul pe care îl primesc toți elevii după examenul oral de română de la Bacalaureat.
  • Ministerul Educației a anunțat, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că nu schimbă regulile de admitere la facultate, master și doctorat, așa cum ceruse Avocatul Poporului, și că certificatul obținut de elevi la proba orală de română de la Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”.
  • “Certificatul obținut la Examenul de Bacalaureat nu îndeplinește aceste criterii [criteriile Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi Străine – n.red.] și nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, fiind un certificat de competență lingvistică de comunicare orală și nu atestă nivelul de achiziție a limbii”, a argumentat Ministerul Educației.

În replică la decizia Ministerului, Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a declarat pentru Edupedu.ro: “Am să depun o autosesizare, pentru că este clar o formă de discriminare directă între absolventul cu diplomă de Bacalaureat care a terminat liceul într-o clasă cu predare în limbă minoritară și absolventul unui liceu cu predare în limba română”.

Întrebările mele pentru Ministerul Educației sunt: ce atestă examenul de Limba română de la Bacalaureat? Dacă am un examen de Bacalaureat național, unic, adică organizat în aceleași condiții pentru toți elevii, indiferent ce secție au absolvit, cu aceleași subiecte, cu aceleași criterii de evaluare și notare, de ce nota sau diploma de Bacalaureat pe care o obține un absolvent de clasă cu predare în limba minorității naționale nu este echivalentă cu nota/diploma de Bacalaureat a unui absolvent de clasă cu predare în limba română? Dacă am aceleași subiecte, aceleași criterii de evaluare, de ce nu sunt recunoscute aceste note?”, a susținut Asztalos.

Acesta a precizat că “dacă Ministerul Educației spune că evaluarea competenței lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaștere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”.

După 13 ani de predare a limbii române, dintre care 10 ani sunt obligatorii, și după ce organizezi un examen absolut în aceleași condiții pentru elevii minoritari și cei majoritari, cum poți să vii să spui că certificatul obținut la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii? Înseamnă că recunoști falimentul politicii de predare a limbii oficiale a statului și discriminezi elevii minoritari, care au același drept de a învăța limba română ca cei elevii majoritari, iar tu stat nu le asiguri acest drept”, a continuat președintele CNCD.

Oficialul a amintit că “47% dintre elevii din Harghita de la secțiile maghiare au picat Bacalaureatul la limba română în acest an. 47%. Și tu, Ministerul Educației, vii și spui că nici celor care au promovat examenul nu le recunoști proba de limba română, atunci când susții un examen de admitere la facultate, masterat, doctorat”.

Deci având aceleași subiecte, aceleași criterii, aceleași condiții de Bacalaureat, tu nu recunoști valoarea unei note într-un caz, dar recunoști în celălalt caz. În cazul câtor etnici români care sunt în funcții publice reflectă Bacalaureatul pe care îl au nivelul de stăpânire a limbii române?”, a declarat Asztalos, pentru Edupedu.ro.

Acesta a afirmat că “statul român ar trebui să adopte o politică publică clară de a asigura dreptul de a învăța limba oficială a statului pentru minoritățile naționale din România și mă refer în special la minoritatea maghiară, ceea ce înseamnă că ar trebui să aibă o politică coerentă în care să își stabilească niște ținte foarte clare, pentru ca persoanele de etnie maghiară să aibă un nivel de stăpânire a limbii rezonabil, astfel încât să fie competitivi“.

Potrivit președintelui Consiliului pentru Combaterea Discriminării, guvernul ar trebui să ia următoarele măsuri, pentru a optimiza învățarea limbii române de către minoritatea maghiară:

  • “ar trebui să modifice curricula și să accepte că pentru un maghiar româna nu este limbă maternă.
  • Ar trebui să subvenționeze programe prin care să asigure mai ales în acele zone izolate posibilitatea de interacțiune a elevului maghiar cu elevi români sau cu români, pentru a exersa limba română în mod uzual.
  • Ar trebui să gândească elemente de bibliotecă, astfel încât să promoveze lectura în limba română și nu mă gândesc doar la lectura obligatorie din școală. Dacă copiii din ziua de astăzi citesc Harry Potter, haideți să le dam Harry Potter în limba română.
  • Să asigure cadre didactice suplimentar, de exemplu studenții de la Filologie să poată face practica în acele zone unde sunt minoritari maghiari.
  • Să finanțeze schimburi de clase între zone care sunt locuite majoritar de maghiari și unde nu se vorbește româna că nu ai cu cine; adică să extindă ceea ce se întâmplă în mod particular, pentru că părinții își trimit copiii în Craiova sau Iași ca să exerseze limba.
  • Să finanțeze tabere de limba română pentru minoritari.
  • Să se decidă: dacă Bacalaureatul în limba română nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, haideți să discutăm de ce mai avem nevoie de Bacalaureat. Ar trebui să gândim Bacalaureatul astfel încât să reflecte nivelul de stăpânire a limbii române”.

Întrebat dacă, în condițiile în care vorbește despre falimentul predării limbii române către minoritari, este justificată decizia facultăților de a introduce examen suplimentar la admitere pentru minoritari, Csaba Asztalos a declarat pentru Edupedu.ro: “Din punctul meu de vedere nu este justificată, pentru că diploma de Bacalaureat are aceeași valoare pentru toată lumea, atâta vreme cât am susținut examenul în aceleași condiții. Eu nu neg că există elevi care au promovat Bacalaureatul și nu sunt fluenți în română sau nu stăpânesc o română rezonabilă. Dar de ce ajungem aici? De ce mai susținem bacalaureatul? Și să pornesc de la prezumția că dacă sunt minoritar, atunci nu stăpânesc deloc limba română… Sunt convins că și la secția română sunt elevi care nu stăpânesc bine limba“.

“Pentru copilul maghiar, examenul de română a devenit un bau-bau, pentru că Ministerul Educației abordează cum abordează predarea limbii române, ca factor de stres, ca formă de hărțuire din cauza căreia copilul își poate rata toată viața. Cum abordez minoritarul, astfel încât să îi placă limba română și să nu simtă că e o formă de stres?”, a continuat președintele CNCD.

Acesta a afirmat că “limba, în relația dintre români și maghiari, a fost factorul cel mai puternic de asimilare. Când maghiarii au avut suvernitatea, au impus politici de maghiarizare, foarte prost au făcut. După Marea Unire din 1918, guvernul român a făcut același lucru, a folosit limba română ca un instrument pentru asimilare. Această abordare este un fel de test de loalitate. Dar limba maternă și limba oficială a statului sunt complementare: limba maternă e cel mai important element de păstrare a identității culturale, limba oficială este extrem de importantă pentru integrare, administrație și competitivitate. Ele nu trebuie contrapuse. Dacă noi le abordăm impunând un nivel și nu o modalitate de predare astfel încât efectiv să reflecte nivelul de stăpânire a limbii, atunci înseamnă că nu am ieșit din zona: limba română stabilește nivelul de loialitate versus identitate minoritară“.

Citește și:

 

 

Total
38
Shares
2 comentarii
  1. Atata timp cat esti cetatean al 7nei tari esti obligat sa sti limba tarii respective. Mai ales daca vrei sa urmezi cursuri universitare. Cum sa se inteleaga un medic , inginer , cadru didactic cu restul cetatenilor tarii respective daca el nu o stapabeste bine. De ce germani, englezii, italieni, etc. Cer sa sti limba resoectiva sa te angajezi?
    Limba româna trwbuie sa fie obligatoriu stiuta devtoti indiferent ce etnie au. Nu conteaza ce vorbesti acasa trebuie sa vorbesti corect romaneste. Inclusiv romanii😀😀😀

    1. “obligat sa stii”? incepe cu romanasii tai intati, ok? maghiarii care locuiesc aici de mii de ani nu au nici macar obligatia morala sa invete romana. Daca vrei ca maghiarii sa invete limba romana, invata si tu limba maghiara! ce zici? Ca asa se face in finlanda.

      Ceea ce scrii este doar sovinizm ieftin, vrei sa umilesti minoritatile cu superioritate…. tiganie ieftina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

FSE „Spiru Haret” va demara proteste dacă nu se revine asupra cifrelor de școlarizare, care „vor duce la creșterea abandonului școlar”

„Cifrele de școlarizare trimise către inspectorate vor conduce la creșterea abandonului școlar”, iar dacă ministerul Educației „nu va reveni asupra actului normativ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” va demara…
Vezi articolul