„Prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” reprezintă o prioritate în rândul liniilor de acțiune din educație, potrivit proiectului de Strategie Națională de Apărare a Țării 2025-2030, anunțat miercuri de președintele Nicușor Dan. Documentul menționează problemele acute din educație, de la abandonul școlar la numărul scăzut de absolvenți de universitate, la capitolul „Riscuri și vulnerabilități”.
Proiectul menționează, totodată, că România va implementa politici de educație media, pentru a dezvolta competențele media ca modalități de protejare împotriva dezinformării și pentru implicarea cetățenilor în „realizarea securității naționale”.
Iar la capitolul Riscuri și vulnerabilități este menționată și performanța slabă a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare.
- Analfabetismul funcțional și nevoia de combatere a acestuia sunt menționate în premieră, explicit, într-un astfel de document. Precedenta Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 folosea altă terminologie, anume „creşterea nivelului de alfabetizare funcţională pentru dezvoltarea gândirii critice şi pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populaţiei în faţa fenomenului de răspândire de informaţii false, care pot avea consecinţe negative pentru securitatea naţională”.
Ce spune proiectul de Strategie despre „riscuri și vulnerabilități” în educație și cercetare
Documentul prezintă separat „amenințările” cu care se confruntă țara, de la acțiunile ostile ale Rusiei la spionaj sau atacuri cibernetice, și „riscurile și vulnerabilitățile” existente. La acest capitol, pe lângă polarizarea politică, presiunile asupra statului de drept sau instabilitatea regională, sunt menționate și problemele legate de educație și cercetare.
„Riscuri și „vulnerabilități” legate de educație, potrivit proiectului de Strategie:
- „Precaritatea educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare, prin raportare la populația generală, au impact negativ asupra dezvoltării țării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.”
La același capitol, educația este privită și prin prisma „disfuncțiilor din domenii-cheie” ce pot crea „vulnerabilități sistemice”, dar și prijn riscurile asociate nivelului scăzut al gândirii critice și alfabetizării media:
- „Disfuncțiile în domenii-cheie precum sănătatea, educația, protecția socială și administrația pot crea vulnerabilități sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de către grupări ostile și propagarea infracționalității cibernetice.”
- „Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională.”
În ceea ce privește cercetarea, acest domeniu este inclus la „Riscuri și vulnerabilități” prin nivelul scăzut al performanței, legat în special de subfinanțare și de resursele umane:
- „Nivelul scăzut al performanței sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare este determinat de: accesul redus la resurse financiare; valorificarea sub potențial a instrumentelor de finanțare externă sau de la bugetul de stat; dificultățile în atragerea și menținerea resursei umane specializate; insuficienta racordare la activitatea de cercetare internațională; inconsistența aplicării reformelor instituționale; deficiențele în realizarea transferului tehnologic.”
Analfabetismul funcțional – țintă pentru direcțiile de acțiune pentru asigurarea securității naționale
Pe de altă parte, educația este menționată în mod aparte la capitolul linii de acțiune. Nu beneficiază de un subcapitol de sine stătător, ci „împarte” unul cu nevoile de acțiune în „cultură, sănătate, social și demografie”. Dar combaterea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional este prima linie de acțiune menționată în acest context.
- „Prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” este prima linie de acțiune în sensul optimizării în educație.
Tot aici intră „creșterea calității ofertei educaționale” și „asigurarea cadrului partenerial educație-piața muncii”.
Iar același capitol menționează susținerea finanțării pentru cercetarea științifică, dar și „promovarea unei culturi a rezilienței societale în vederea descurajării și combaterii dezinformării și a campaniilor de influență ostilă”, inclusiv prin educație ce vizează gândirea critică și alfabetizarea media.
Ce spune Linia de acțiune pentru educație, pe larg:
„Educație, cultură, sănătate, social și demografie
- optimizarea sistemelor de educație și formare profesională, în vederea creșterii rezilienței și securității sociale, considerând următoarele aspecte ca fiind prioritare:
– prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional;
– creșterea calității ofertei educaționale, în spiritul diminuării inechităților regionale;
– asigurarea cadrului partenerial educație-piața muncii (și prin extinderea sistemului de educație duală) în vederea creșterii calității resursei umane, inclusiv pentru dezvoltarea specializărilor critice în domeniile militar, energie, sănătate, industrie și altele;
- reafirmarea rolului familiei în educația copiilor de vârstă preșcolară și extinderea infrastructurii școlare dedicate educației timpurii;
- implementarea unor măsuri de creștere a siguranței în școli și combaterea violenței școlare;
- dezvoltarea și susținerea, inclusiv prin asigurarea unor linii de finanțare adecvate, a cercetării științifice și inovării, în special a instituțiilor celor mai importante de cercetare;
- promovarea unei culturi a rezilienței societale în vederea descurajării și combaterii dezinformării și a campaniilor de influență ostilă, prin: consolidarea educației vizând gândirea critică; dezvoltarea competențelor de alfabetizare media și digitală; asigurarea unei comunicări publice transparente, coerente și bazate pe date verificate; respectarea valorilor patriotice și promovarea inițiativei cetățenești;
- (…) îmbunătățirea accesului la educație și cultură pentru toate categoriile sociale, inclusiv cele defavorizate, prin politici publice active, infrastructură modernizată și servicii culturale de calitate;
- (…) promovarea în educație a spiritului cunoașterii, protejării patrimoniului cultural, și a identității naționale, care întăresc atașamentul față de țară și cultura națională (…)”
Iar educația este abordată și prin prisma întăririi rezilienței populației în fața dezinformării, inclusiv prin politici publice de educație media. În acest sens, proiectul de Strategie menționează:
„ Se impune dezvoltarea solidarității și rezilienței sociale, cu accent pe gestionarea situațiilor de criză și conflict, prin programe educaționale destinate ridicării nivelului de reziliență individuală, familială și comunitară. Este necesară promovarea unor politici în relația cu cetățeanul și comunitățile, care să întărească solidaritatea socială și încrederea în societate în ansamblul său și în stat, cu obiectivul consolidării coeziunii sociale și a rezilienței.”
„Pentru implicarea permanentă și prioritară a cetățeanului și societății civile în realizarea securității naționale, în perioada următoare, sunt necesare:
- (…) încurajarea educației etice și a spiritului civic, prin mijloace adecvate diferitelor categorii de vârstă și segmente sociale, care să conducă la coeziune socială;
- dezvoltarea competențelor media, digitale și informaționale, cu accent pe dezvoltarea gândirii critice, în vederea protejării societății împotriva dezinformării, propagandei, manipulării și a altor forme de agresiune informațională și hibridă. România va implementa politici publice de educație media, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri.”
Oportunități: noile tehnologii, fondurile europene, diaspora
La capitolul Oportunități, singurele elemente menționate în document, care au legătură cu educația și cercetarea sunt fondurile europene, noile tehnologii, respectiv competențele dobândite de românii din diaspora. Ce menționează, în acest sens, documentul:
„Valorificarea noilor tehnologii, cu precădere a Inteligenței Artificiale,poate conduce la accelerarea și eficientizarea proceselor de digitalizare și la reducerea decalajelor de dezvoltare față de alte state. În acest sens, sunt oportune stabilirea de parteneriate public-privat, atragerea mediului academic, de cercetare și a unor companii private specializate în domeniu.”
„Accesarea și utilizarea cu prioritate a fondurilor UE în educație și cercetare asigură creșterea accesului la educație de calitate, crearea de programe de educație media și digitală, precum și promovarea gândirii critice necesară combaterii manipulării informaționale.”
„Românii din diaspora, care s-au adaptat unor societăți si economii mai productive, reprezintă o uriașă oportunitate pentru România prin competențele deja dobândite de cei care se întorc, posibilitatea de a mijloci schimburi comerciale și prin investiții în România.”