Informații în mare parte teoretice, fără o aplicabilitate directă în mediul de lucru; lipsa actualizărilor în aliniere cu cele mai recente descoperiri tehnologice și științifice; insuficiența lucrului practic înainte de a intra în contact cu piața muncii – acestea sunt doar o parte din probleme identificate într-o lucrare publicată în cel mai recent număr apărut al Revistei de Pedagogie. Ele pot fi rezolvate, dacă există o reformă curriculară în domeniul chimiei industriale.
- Planurile-cadru noi din învățământul liceal au fost aprobate în mai 2025, iar programele curriculare vor fi finalizate în noiembrie anul acesta, potrivit unui document oficial numit „Fișa de reforme”, publicat pe pagina Ministerului Educației. Ministrul Daniel David a anunțat, printr-un mesaj publicat pe 13 august pe pagina Ministerului, că reforma curriculumului va parcurge o nouă etapă: peste 1.500 de specialiști vor fi implicați în elaborarea noilor programe de studiu, având ca reper profilul de formare al absolventului.
- Chimia industrială este o ramură a chimiei cu aplicabilitate directă în diverse ramuri industriale. Potrivit site-ului Ministerului Educației, chimia industrială se folosește în: prelucrarea celulozei, hârtiei și a țițeiului, fabricarea polimerilor, medicamentelor și produselor cosmetice, în chimie anorganică și organică, cât și în petrochimie.
- Studiul a fost realizat de Grațian – Daniel Goloșie, profesor la Liceul Tehnic „Azur” și Colegiul Tehnic „Electrotimiș”, doctorand al Facultății de Management în Producție și Transport, Universitatea Politehnica Timişoara. La nivel liceal, chimia industrială este o specializare care se studiază la liceele cu filiera tehnologică.
- Studiul s-a realizat pe baza unor chestionare, interviuri semi-structurate și focus-grupuri la care au participat atât profesori, cât și experți în domeniu.
Expert: „Curriculumul nu oferă studenților suficientă expunere la aplicații din lumea reală, ceea ce le îngreunează tranziția ușoară către roluri industriale”
Printre principalele probleme identificate se regăsește lipsa actualizării curriculumului în raport cu progresele științifice și tehnologice din domeniu. Practic, manualele și auxiliarele nu sunt reeditate și îmbunătățite cu noi informații, iar profesorii au observat acest lucru. Pe de altă parte, cei care lucrează în domeniu au subliniat faptul că lipsa unor resurse informaționale modernizate le afectează absolvenților instruirea practică. De asemenea, conținutul vechi eșuează să atragă elevii sau să demonstreze relevanța practică a cunoștințelor pe care le dobândesc, ceea ce îi demotivează în a avea performanțe bune și a profesa în domeniu.
Profesorii au observat faptul că elevii optează din ce în ce mai puțin pentru meserii din domeniul tehnologic, fie din pricina faptului că nu sunt încurajați să aleagă aceste specializări, fie din cauza metodelor de predare tradiționale, prin care nu li se mai captează atenția- există prea multe informații teoretice și prea puține informații care pot fi învățate prin lucrul practic, în cadrul laboratoarelor și cu instrumente digitalizate.
Adeseori aceste metode reprezintă doar un schimb de informații teoretice, iar elevii nu sunt încurajați să interacționeze, să gândească critic și să găsească rezolvări la probleme, fie ele ipotetice sau reale. De altfel, elevii sunt descurajați, deoarece lipsa interactivității și cantitatea mare de informații pe care trebuie să o asimileze este de cele mai multe ori copleșitoare, iar fără exercițiul practic, absolvenții au dificultăți în a pune în practică ce au învățat.
- După cum prevede OMEN 3.664/2023, în planul-cadru de învățământ pentru clasele a XI-a și a XII-a pentru liceele cu filiera tehnologică au fost alocate 5 ore de pregătire practică și 30 de ore de stagii de pregătire practică pe săptămână pentru 33, respectiv 31 de săptămâni. Stagiile de practică se efectuează în baza unei Convenții de practică încheiate între unitatea de învățământ și o întreprindere/ instituție publică, în calitate de partener de practică.
Există o disproporționalitate și între sectorul educațional și industrie. Cum în industrie există un continuu progres științific, acesta ar trebui transpus și în planul de învățământ, însă, acest lucru pare că nu se întâmplă. Experții din domeniul chimiei industriale susțin că trebuie să existe o reformă pentru a se alinia cu cererile și dezvoltările industriei. Colaborarea între mediul educațional și industrie îi ajută pe elevi să înțeleagă conceptele teoretice prin intermediul practicii: internship-uri, proiecte de cercetare în parteneriat cu companii și vizite în întreprinderile industriale- ele le oferă o perspectivă clară în cerințele și provocările de care se vor lovi în viitoarea carieră.
Așadar, cum se poate reforma programa din domeniul chimiei industriale?
Pe lângă problemele identificate, studiul a venit și cu rezolvări concrete care să îmbunătățească atât experiența elevilor, cât și planul de învățământ în sine:
- Introducerea unui modul despre Chimie Verde și Sustenabilitate: elevii învață despre procese chimice care minimizează impactul asupra mediului, utilizarea eficientă a resurselor și reciclarea deșeurilor. Această abordare încurajează o gândire eco-friendly și dezvoltarea unei industrii chimice durabile.
- Introducerea modulelor Tehnologii Digitale în Chimie și Managementul Proiectelor și Inovarea în Industrie: primul modul le oferă elevilor acces la tehnici moderne și inovatoare pentru optimizarea proceselor industriale, în timp ce al doilea include studii de caz și simulări care integrează aspectele de control al calității în contextul dezvoltării produselor și implementării de noi produse.
- Laboratoare virtuale și simulări industriale: cea mai ușoară metodă prin care un elev se poate familiariza cu viitoarele provocări, probleme și condiții reale de lucru este dacă are contact direct cu acestea, iar acest lucru se poate face cu ajutorul digitalizării instrumentelor de predare.
- Dezvoltarea profesională: profesorii se pot familiariza cu noi module și metodologii de predare cu ajutorul atelierelor, cursurilor de perfecționare și sesiuni de formare axate pe utilizarea tehnologiilor digitale și a metodelor inovatoare de învățare.
- Colaborarea între instituțiile de învățământ, autoritățile educaționale, specialiștii din industrie și cercetătorii. Astfel se asigură alinierea reformelor cu nevoile reale ale pieței muncii și cu standardele internaționale în domeniu.
Chiar dacă par schimbări minore, acestea pot avea un impact uriaș în formarea liceenilor care urmează această specializare. Prin aceste îmbunătățiri, elevii explorează și analizează procese chimice complexe în moduri în care metodele tradiționale nu o pot face; se familiarizează cu noi concepte, cum ar fi chimie ecologică și metodele de producție durabile; își dezvoltă abilitățile practice necesare pentru cercetare și dezvoltare industrială și învăța cum să gestioneze proiecte complexe și să implementeze soluții inovatoare. Elevii se vor simți incluși, stimulați și încurajați, iar asta ar ajuta nu doar la evoluția lor individuală, ci și la evoluție industriei chimice.
DOCUMENT DESCARCĂ Studiu privind implementarea reformei curriculare în domeniul chimiei industriale în învăţământul liceal