Evaluarea Națională continuă să dirijeze învățarea în România, asta arată noile modele de subiecte publicate pentru 2026 de Ministerul Educației și Cercetării. Analiza Edupedu.ro asupra itemilor care construiesc testul arată același tip de șablon cu probleme repetitive și previzibile. Asta deși toți specialiștii și practicienii – de la profesori, la cercetători, până la OCDE – avertizează de ani de zile că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a în forma actuală întreținută deliberat de Centrul Național de Curriculum și Evaluare și Ministerul Educației și Cerrcetării menține aceleași rutine care duc elevii doar spre memorare, algoritmi, pregătire pentru notă, nu pentru înțelegere.
- Reamintim, Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune, iar în ultimul an a existat și o sesiune specială. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
O analiză comparativă făcută de Edupedu.ro asupra subiectelor oficiale date la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a între anii 2022–2025, în care am inclus și modelul publicat de minister pe 3 noiembrie pentru EN 2026, arată că fiecare exercițiu din testul propus este o reluare fidelă a unuia anterior. În cinci ani, examenul nu a introdus niciun tip nou de problemă, nicio cerință de gândire, nicio situație aplicată. Practic, cine identifică și rezolvă intensiv aceste câteva tipuri de exerciții poate lua lejer o notă peste 9, potrivit analizei Edupedu.ro.
În mod concret, la Matematică, examenul se reduce la 20 de tipuri de exerciții standard, repetate an de an. Aceste sunt următoarele, în ordinea apariției pe foaia de examen:
- ordinea operațiilor,
- procente,
- media aritmetică,
- problema cu vârste,
- expresia rațională E(x),
- funcția f(x)=ax+b,
- triunghiul dreptunghic 30°–60°,
- cercul, paralelogramul, cubul și prisma echilaterală.
Cine stăpânește aceste tipare și doar acestea poate lua fără emoții o notă peste 9. Examenul nu măsoară în niciun item capacitatea de a gândi matematic, ci doar abilitatea de a recunoaște un model și de a aplica pașii memorizați, exersați, antrenați în clasă sau la orele de meditații.
Punct cu punct, ce presupune modelul de la EN 2026, publicat de Ministerul Educației și Cercetării:
Subiectul I prespune un test grilă care e an de an o demonstrație de reciclare. Primul exercițiu – „Rezultatul calculului 36 : 4 − 4·2” – apare în fiecare an, cu alte cifre. În 2025 era „4 + 12 : 2”, în 2023 „8 + 14 : 2”. E o formulă fixă care testează ordinea operațiilor, adică dacă elevul a învățat regula „înmulțirea și împărțirea înaintea adunării și scăderii”.
Al doilea exercițiu, despre multipli și divizibilitate într-un interval, reproduce problemele din modelele 2023 și 2024. E același tip de gândire: „care e cel mai mare multiplu de 5 mai mic decât 47?”. Răspunsul se obține printr-o împărțire și o scădere, fără alt raționament.
Exercițiul al treilea, o substituție într-o expresie de forma „Dacă a = …, calculează 2a + 10”, e o reluare directă itemului dat în vară la Evaluarea Națională de anul acesta, unde apărea același mecanism. Acesta nu mai verifică înțelegerea noțiunilor algebrice, ci doar execuția mecanică a calculelor.
Problema de procente („40% din 250”) e și ea o constantă prezentă în toate subiectele din 2022 încoace. La fel, exercițiul cu media aritmetică (jos), a apărut identic în 2024. Iar ultimul de la Subiectul I, cu interpretarea unei diagrame, e identic în structură cu varianta 2 – extrasă ca variantă de rezervă în 2025 la EN, doar că acolo era un grafic cu „numărul de cărți vândute”, acum e alt context, dar același algoritm de citire a datelor.
Până acum din șase exerciții, șase tipuri fixe, nu avem nicio noutate. Elevul care a făcut testele de antrenament din anii trecuți le recunoaște instant și aplică șablonul.
Subiectul al II-lea, cel de geometrie plană, funcționează la fel. Primul exercițiu, despre segmente coliniare și puncte mijlocii, e o copie aproape literală a problemei date în Evaluarea Națională din iunie 2025: „M și N mijloace pe AB și BC, determină lungimea MN”.
Al doilea, cu unghiuri adiacente și bisectoare, apare identic în varianta 7 dată la sesiunea specială EN 2025, fiind schimbate doar literele.
Al treilea, cu triunghi dreptunghic având un unghi de 30°, se repetă anual. Este cel mai stabil tip de exercițiu din toată secțiunea de geometrie.
Urmează un paralelogram cu puncte mijlocii și un raport de arii – identic cu varianta extrasă la EN 2024, apoi un cerc cu unghi înscris (standard de manual, prezent în 2023, 2024 și 2025).
Ultimul exercițiu de la Subiectul II, cel despre prismă cu bază triunghi echilateral apare mai rar în forma aceasta, în perioada analizată, însă formulele utilizate și cerințele sunt similare.
Subiectul III, cel de rezolvări complete, arată că modelul 2026 e un colaj din anii anteriori.
Prima problemă, cu vârstele, e o formulă clasică de sistem cu două necunoscute, reeditată din 2023 și 2025, unde era despre „bani” sau „timbre”. Doar contextul propus elevilor diferă.
A doua, expresia rațională E(x), e aceeași din toate testele ultimilor cinci ani: simplificări de fracții, demonstrație „arată că… este natural”.
A treia, funcția liniară f(x)=ax+b, e identică în structură cu 2025: calculează f(a)+f(−a), găsește punctele de intersecție cu axele și distanța la o dreaptă.
A patra și a cincea problemă, de geometrie plană cu paralelogram și pătrat, reiau până la detaliu exercițiile din 2024 și 2025. Se dau aceleași relații între triunghiuri, aceleași cerințe despre arii și unghiuri.
Ultima problemă, cea cu un cub, e o prezență constantă din 2022 încoace – puncte mijlocii, planuri determinate, distanță punct–plan. Doar cifrele diferă.
Modelele și variantele de subiectele sunt cele publicate de MEC pe pagina oficială.
Ce competențe măsoară cu adevărat Evaluarea Națională
Raportat la competențele-cheie europene pe care România le-a adoptat oficial în programele școlare, examenul de Evaluare Națională de la finalul clasei a VIII-a continuă să verifice doar o mică parte din ceea ce ar trebui să însemne formarea unui absolvent de gimnaziu pregătit pe curriculumul românesc, deși este o evaluare, nu un test de admitere.
Cele opt competențe-cheie stabilite de Uniunea Europeană și asumate de Ministerul Educației sunt: competența de literație, competența multilingvistică, competența matematică și competențele de bază în știință și tehnologie, competența digitală, competența personală, socială și de a învăța să înveți, competențele civice, competența antreprenorială și competența de sensibilizare și expresie culturală.
Dintre toate acestea, testul de la Matematică pentru Evaluarea Națională 2026 exersează doar una – competența matematică – și chiar și aceasta doar parțial, la nivelul de execuție mecanică. Elevul aplică formule, efectuează calcule și rezolvă probleme standardizate, dar nu este pus în situația de a interpreta, argumenta sau de a modela o problemă reală, nici măcar de a identifica o problemă și de a o contura ca problemă. Din competența matematică, așa cum este definită european, examenul atinge doar dimensiunea procedurală, nu pe cea conceptuală sau creativă, conform testului expus ca model pentru EN 2026.
Competența de a învăța să înveți apare doar implicit, în modul în care elevul trebuie să își gestioneze timpul sau să recunoască structuri familiare, dar nu este evaluată explicit. Restul competențelor care ar putea fi evaluate la clasa a VIII-a – digitală, civică, antreprenorială – sunt ignorate. Evaluarea Națională la Matematică nu implică nici instrumente digitale, nici contexte de viață reală, nici situații de cooperare, reflecție sau decizie.
Nota autorului: Problema irelevanței Evaluării Naționale în forma actuală a fost semnalată de OCDE încă din 2017, în raportul asupra evaluării din Educația din România. Acest tip de evaluare are un efect direct – înlocuiește învățarea prin înțelegere cu antrenamentul la test, scriau specialiștii. Elevii învață să recunoască formele de probleme, nu să gândească matematic, arătau și cercetătorii de la Institutul de Științe ale Educației într-o analiză din 2022, publicată în 2023, în care vorbeau despre faptul că nu există nicio evaluare a curriculumului realizat sau a profilului absolventului și de efectul de backwash pe care evaluarea în are.
Zeci de profesori au vorbit public în ultimii ani despre acest fenomen, despre cum examenul previzibil alimentează industria meditațiilor pentru că nota de la Evaluarea Națională stabilește ierarhia la admiterea în liceu și testul devine indirect o miză financiară. Iar previzibilitatea lui asigură profitul când părinții plătesc pentru „siguranța” unei note mari, iar piața oferă exact asta: antrenament pe șabloane, nu învățare autentică.