„Avem o problemă cu alfabetizarea științifică. Avem o problemă cu analfabetismul funcțional uriaș și avem o problemă cu neîncrederea între noi, și între noi și instituții”, spune psihologul Daniel David într-un interviu pentru RFI.ro, despre motivele pentru care mulți români neagă existența virusului și cred în teorii conspiraționiste.
”Copiii în școală nu fac suficientă biologie, nu se uită suficient la microscop. Nu mai fac suficientă știință. Și toți ajungem să credem în tot felul de energii misteriose ale universului și în abordări holistice care vindecă nu numai mintea, ci și sufletul. E o mare problemă”, spune David.
Reamintim că România a ajuns la peste 1.000 de cazuri de infectare pe zi în această săptămână.
Redăm un fragment din interviul cu Daniel David:
Rep: De ce este mai ușor să alegem teoriile conspirației în detrimentul măsurilor de protecție?
Daniel David: Fiindcă am ajuns la un nivel înspăimântător despre care eu spun din 2010 și l-am măsurat în 2015. De un deceniu spun despre acestelucruri care astăzi îngreunează în jos societatea. Cei despre care vorbeam atunci au ajuns astăzi adulți cu poziții de influență socială. Ei colorează societatea. Avem o problemă cu alfabetizarea științifică. Avem o problemă cu analfabetismul funcțional uriaș și avem o problemă cu neîncrederea între noi, și între noi și instituții. Combinând acești trei factori se generează un cocktail periculos care distruge o abordare rațională, științifică în lumea de astăzi pe care pot să înflorească teoriile conspirației. Aici este problema. Copiii în școală nu fac suficientă biologie, nu se uită suficient la microscop. Nu mai fac suficientă știință. Și toți ajungem să credem în tot felul de energii misteriose ale universului și în abordări holistice care vindecă nu numai mintea, ci și sufletul. E o mare problemă.
Rep: De ce nu există această încredere în autorități, în comunicările oficiale?
Daniel David: Este o chestie mai veche care rezultă dintr-o încredere interpersonală pe care noi o avem ca profil psiho-cultural. Această neîncredere interpersonală se extinde și la instituții. Nu ține doar de aspectul instituțional. Românii, în comparație cu spațiul vestic, dar și cu vecinii noștri din zona sud sau central europeană, au un nivel de încredere interpersonală extrem de scăzut nu numai între cunoscuți, ci și între noi și ceilalți oameni pe care nu îi cunoaștem și mai ales față de străini. După aceea, e un pas să se generalizeze la instituții.
Rep: Dar în cazul epidemiei de Covid 19, unde ați simțit dumneavoastră că s-a produs o fractură? Unde au greșit autoritățile?
Daniel David: Autoritățile au început bine, am și spus în alte interviuri. În primele săptămâni ale stării de urgență, au comunicat destul de ok. Au greșit prin modul în care au făcut trainingul pentru emoții îndemnând să fim calmi, ceea ce este complet absurd. În situație de pandemie nu este sănătos și normal să fii calm. Într-o situație de pandemie este normal să fii îngrijorat, să fii trist. Este important să nu ajungi în patologii, adică să fii panicat, să fii agresiv sau să fii depresiv. Dar celelalte emoții funcționale și negative, așa cum le numim noi, îngrijorare, dar nu panică, tristețe, dar nu depresie, nemulțumire, dar nu furie, sunt absolut sănătoase. Din cauza faptului că populația nu valida acele emoții, treptat oamenii vedeau o discrepanță între ce simt ei și ce comunică autoritățile. Asta a accentuat neîncrederea față de experții care ieșeau să comunice diverse informații. Iar după aceea, greșeala majoră a fost în perioada de trecere de la starea de urgență la starea de alertă. Au fost cele 3 zile în care reglementările erau în aer. Atunci, comportamentul, care de foarte multe ori a fost supus mecanismului de supresie în perioada stării de urgență, a explodat când s-au eliminat constrângerile. Noi știm că dacă un comportament a fost supus supresiei, când elimini constrângerile pentru el, reapare cu intensitate mai mare, cu frecvență mai mare și de durată mai lungă. Am ajuns în faza în care am intrat în starea de alertă cu un comportament extrem de intens, un comportament din pattern-ul pre-pandemie, care nu mai corespundea cu regulile pe care trebuia să le urmăm. Nici autoritățile în perioada de alertă nu și-au mai asumat rolul efectiv de a verifica la sânge măcar regulile pe care le-au stabilit pentru starea de alertă. Am început bine. Am mers prost și mergem și mai prost.
Citește interviul integral pe rfi.ro
FOTO: captura EBS Radio