În ciuda unor „interpretări greșite” legate de „afectarea unor discipline și ore”, numărul actual de ore se poate păstra sau chiar crește prin noile planurile-cadru, atrage atenția ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în prima reacție după ce a pus în urmă cu 18 ore în consultare publică proiectele de noi planuri-cadru de liceu.
El punctează, într-un mesaj publicat pe site-ul ministerului, că noile scheme după care liceele își vor face orarele pentru elevii care ar intra la liceu din 2026 le permite să fie mai autonome. Iar, în cazul disciplinelor care nu apar în trunchiul comun, față de planurile-cadru din 2009, acestea vor putea fi alese de elevi din curriculumul din oferta școlii.
„Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun”, subliniază oficialul în mesaj.
Acestea „pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ – inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii)”, continuă ministrul Educației și Cercetării.
„O schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)”, atrage atenția Daniel David.
Iar el continuă: „așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline”.
Redăm integral mai jos mesajul ministrului Educației și Cercetării, Daniel David:
„Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,
Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.
M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:
- Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.
- Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor – susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților – pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.
- Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ).
- Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun și pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ – inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii). Religia, rămânând opțională, este de asemenea prezentă în toți anii în trunchiul comun, gândită însă să aducă mai clar în discuție și aspecte moral-etice și de combatere a extremismului religios. Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii. Am primit deja multe propuneri pentru a fi menținute transversal și obligatoriu, fără să depindă de școală și elevi și le-am înregistrat ca atare.
- Pentru a fi oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață avem, de asemenea, în toți anii, în trunchiul comun, consiliere și orientare, inclusiv sport, discipline care pot avea un număr chiar mai mare de ore dacă sunt propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ).
În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.
Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.
Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior”.
Articol în curs de actualizare.
Redacția
Mihai Peticilă
15 comments
LIMBA ROMÂNĂ, CE-AȚI FĂCUT CU EA?!
DOMNULE MINISTRU,
Mulți se plâng de analfabetismul funcțional, de incapacitatea de literație a elevilor români (Dv. readuceți în discuție termenul de literație, adoptat de Recomandarea Consiliului UE pentru învățarea pe tot parcursul vieții din 22 mai 2018; în Legea 198/2023, art. 91, această competență are o formulare mai potrivită pentru alfabetizarea din trecut, de lichidare a analfabetismului prin neșcolarizare, „competență de citire, scriere și înțelegere a mesajului”), însă veniți acum să reduceți, pur și simplu din pix, numărul de ore de limba română din învățământul liceal.
Ați promis, în schimb, că veți introduce studiul gramaticii și în liceu. Văd că televiziunile sunt entuziasmate și declară că introducerea gramaticii reprezintă o adevărată revoluție în școala românească. Numai că, de fapt, în programele și în manualele actuale de la fiecare clasă de liceu există câte o temă pe săptămână de „LIMBĂ – COMUNICARE”, prin care se aplică, în vorbirea și în scrierea elevilor, cunoștințele de fonetică, vocabular și gramatică studiate în detaliu în clasele gimnaziale. Acum ați fost informat (de către redactorii planurilor-cadru) că gramatica se va studia numai în clasele a IX-a și a X-a, prin care cred că s-a vrut să se justifice tăierea unei ore de la clasele a XI-a și a XII-a, de la filierele teoretică și tehnologică, cele la care se află majoritatea claselor din învățământul românesc. S-a ajuns astfel la adevărată, impardonabilă UMILINȚĂ NAȚIONALĂ, încât la clasele terminale de liceu să fie numai 2 ore, față de 3,4 din orarele actuale, mai puține decât la limbi străine (2+1) !
În afară de filologie, filieră ce reprezintă numai câteva procente la nivel național, la profilurile teoretic și tehnologic din întreaga țară rubricile CS și CDEOȘ sunt cu desăvârșire goale, bate vântul prin ele, ceea ce va conduce la o reducere masivă de catedre, profesorii de limba și literatura română, cei mai numeroși, fiind cei mai mari prejudiciați în urma „reformelor” din tot sistemul de învățământ.
Ajungeți astfel, prin entuziasm reformator, la performanța ca România să fie singura țară din cele cunoscute care își reduce drastic, în liceu, numărul de ore de limba și literatura română. Așa scrie, așa rezultă din tabelele, din planurile-cadru supuse discuției publice. În fața legii, se discută cu cifre clare, cu texte clare, nu cu afirmații de mare generalitate: „așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de «afectarea unor discipline și ore», de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline”.
De unde ore, domnule Ministru, dacă nu sânt în scripte, clar menționate în ordinul ministrului? Se vor da prin proces-verbal? Și dacă nu ies pe total? Sau dacă directorul nu vrea să ți le dea, ori să le dea altcuiva, într-o catedră nouă, punându-te, ca profesor titular, pe liber? Mergem pe înțelegeri, ca la moară?! „Curat constituțional, da′…!”
Când e vorba în primul rând de contabilitate, încadrarea se face strict pe numărul de ore din catedră, care nu este nici „flexibil” și nici fluid. În planurile-cadru actuale, numărul de ore de la limba și literatura română pentru clasele IX-XII este: 4, 3, 3, 3, cu 4, 4, 4, 4 la filologie, plus ore pentru CS și CDEOȘ, menționate în rubricile care acum, la limba română, sunt goale. Cine le-a luat și unde le-a dus, într-o aversiune totală față de disciplina didactică principală a învățământului românesc?
În Europa, studierea limbii și literaturii naționale în învățământul liceal se face în 4, chiar în 5 ore pe săptămână, în niciun caz în mai puțin de 3 ore. La fel în SUA, Marea Britanie, Italia sau Germania, unde limba oficială are în liceu cel puțin 4 ore pe săptămână. Nu mai vorbim de limba latină, eliminată definitiv de la profilul umanist, într-o țară în care se vorbește o limbă prin excelență din categoria limbilor romanice, din care, îndeosebi din franceză, s-a format limbajul neologic din secolul al XIX-lea.
Limba latină se studiază în cinci țări europene, între care, după un studiu realizat de Universitatea din Leipzig în 2014, Italia era țara cu cel mai mare procentaj de elevi de liceu care studiau, la data sondajului, limba latină era de 40%, urmată de Elveția (16,8%), Belgia (9%) și Germania (8,7%). Latina se mai studiază la liceu și în țări noneuropene, SUA, Noua Zeelandă, Nigeria, Ghana, Senegal! Nici la profilul pedagogic, evident umanist pentru pregătirea profesorilor din învățământul primar, nu se studiază limba latină. așa cum la acest profil au rămas la clasele XI – XII numai 2 ore (!) de limba și literatura română, pentru pregătirea învățătorilor, cadre didactice care îi învață pe elevi să scrie și să citească și totodată le dezvoltă dorința de lectură, ceea ce presupune și studiul extins al literaturii române și universale cel puțin pe tema jocului și a copilăriei! Limba latină a rămas numai la profilul teologic, deși ortodoxia (sunt 86,5% de români ortodocși) s-a dezvoltat mai întâi sub influența limbii slavone.
La noi, prin jocul de zaruri al celor i-au pus în față domnului ministru noile planuri-cadru, au căzut numai numere mici, 3, 3 (ore), la clasele IX – X, și numai 2, 2, la clasele XI –XII. (Așa scrie în planurile-cadru, care sunt texte de lege!). La limba română, prima disciplină de la examenul de bacalaureat, pentru care, în ultimele două clase de liceu, sunt prevăzute numai 2 ore! Limba și literatura română, disciplină de bază, numită pe vremuri și fundamentală, evident acum integratoare pentru toate celelalte obiecte de studiu și specializări, studiată și aplicată în activitatea proprie și de către propunătorii acestor planuri-cadru. Limba română, cu texte literare, în corelație cu artele clasice consacrate (temă integratoare „Literatura și celelalte arte”) și cu textele curente multimodale, punte de interdisciplinaritate și de transdisciplinaritate în întregul sistem de învățământ, concepte prevăzute în actualele programe și manuale, de la clasa a VII-a până la a XII-a. Le cunosc, măcar le-au frunzărit profesorii din grupele de lucru sau directorul de la SDC CNPEE, care se ocupă chiar de curriculum, ori coordonatorul întregului program?
Ceea ce surprinde în tot acest demers este că OME nr. 6739/29.11.2023, prin care se constituie Comisia de elaborare a proiectelor planurilor-cadru și grupele de lucru pe filiere și profiluri, nu este de găsit în integralitate pe internet, eventual prin publicarea lui în Monitorul Oficial. Din ceea ce a publicat această comisie, lipsesc tocmai grupele de lucru de la filierele teoretice și tehnologice ale liceului, cu profilurile la care sunt cele mai mari probleme cu numărul de ore la limba și literatura română și cu INEVITABILE RESTRÂNGERI DE ACTIVITATE.
Pentru comparație cu modul în care organele legislative își tratează și respectă limba națională, pornim de la o țară congeneră, cea mai apropiată nouă, Republica Moldova, care își respectă limba națională și oferă, în număr egal de ore și limbilor conlocuitoare. Comparați, distinși propunători, limba și literatura română de la noi cu aceeași din țara vecină:
Clasele I-IV (cu instruire în limba română): 8, 7, 7, 7.
Limba străină I, clasele II – IV: 2, 2, 2.
Clasele V-IX, română: 6, 6, 5, 5, 5.
Limbă străină I: 2, 2, 2, 2, 2.
Limbă străină II: 2, 2, 2, 2, 2.
Clasele X-XII, română, profil umanist: 5, 5, 5 (!!).
Clasele X-XII, română, profil real: 4, 4, 4 (!!).
Limba străină I, profil umanist: 3, 3, 3.
Limba străină II, profil umanist: 2, 2, 2. (la real nu este a doua limbă).
Nu mai vorbesc de matematică (uman, 3, 3, 3 !; real, 5, 5, 5), fizică (uman, 2, 2, 2) !; real (3, 3, 4); chimie (uman, 1, 1, 1) !; real 3, 2, 3!); biologie (uman, 1, 1, 1) !; real (2, 3, 3)!; istoria românilor și universală (uman, 3, 3, 3 ; real (2, 2, 2); geografie: (uman, 2, 2, 1) !; real (2, 2, 1); educație fizică: 2, 2, 2 peste tot. Desigur, în predarea acestor discipline se integrează destul de bine și unități de învățare de certă modernitate, care la noi, separate, fărâmițează, chiar bulversează stabilitatea sistemului școlar.
Comparați, din această perspectivă, România educată cu planurile de învățământ din Republica Moldova, care propun stabilitate în proiectare și programare pe lucruri precise: încadrare, mișcarea personalului didactic, formarea cadrelor etc. Este de apreciat echilibrul pe care l-au obținut învățământul și profesorii din Republica Moldova, fidelă până la un punct structurii tradiționale a învățământului românesc, cât și metodologiei de predare a limbii și literaturii române din țară noastră. Măsurile sigure prin care își proiectează sistemul de învățământ, fără tendințe de inventivitate cu orice preț, îi și ferește, prin educație, să evite marile capcane ale istoriei, mult mai bine decât noi, care traversăm acum o perioadă de mare incertitudine, în care orice greșeală este speculată, la modul extrem de agresiv și demagogic, în jocul politic.
Domnule Ministru, reproșați celor care intervin în aceste discuții că nu fac propuneri concrete și pertinente. În acest scop:
• trebuie pornit de la realitățile concrete ale învățământului actual, percepute, cum s-ar zice, de la firul ierbii, de către evaluatori extrem de bine pregătiți și cunoscători (nu aș zice experți, fiindcă termenul este compromis) în problematica educației, dar și în domeniul juridic, privind legislația constituțională și a muncii;
• mulți pot să emită păreri și propuneri, dar, dacă acestea nu fac parte dintr-o concepție unitară, sunt inutile, chiar dezorganizează demersul legislativ;
• măsurile nu trebuie luate sub presiunea timpului, cum s-a întâmplat cu Legea 198/2023, a cărei aplicare a necesitat emiterea aproape a încă 300 de HG-uri și metodologii, ca o cometă (texul inițial) cu o coadă infinită, cu particule incoerente și risipite;
• dezbaterile publice, gen sesiune de comunicări, cu divergența firească a opiniilor, trebuie să fie urmată de hotărâri clare, pe care să le ia cei care pun pixul pe hârtie; iar în cazul pe care îl discutăm, cu tabelele în față, cu cifrele clare ale numărului de ore pentru fiecare disciplină, e necesară capacitatea marilor maeștri aflați în fața tablei de șah, care trebuie și să demonstreze capacitatea de calcul și soluții eficiente și echitabile;
• nu tot ce a fost în trecut este total depășit, perimat, încât, după scurte perioade de timp, mai totul trebuie schimbat; Legea învățământului secundar și superior din 1898 a lui Spiru Haret, marele reformator al învățământului românesc, a avut continuitate până la legea reformatoare a lui C. C. Angelescu, din anul 1928, multe principii și măsuri ale sale fiind emergente și în legile ulterioare.
Domnule Ministru, un text de lege trebuie să fie clar, fără echivoc și interpretări eronate, potrivit Legii nr. 24/2000: „Art.8, (4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.”.
Chiar dacă un plan-cadru este un tabel cu cifre, acesta reprezintă tot un text legislativ. Afirmații că lăsați la dispoziția școlii și a elevilor stabilirea numărului de ore din planurile-cadru sunt de-a dreptul bizare: „numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus școala și elevul”.
Domnule Ministru, ordinul prin care veți emite este al Ministerului Educației, se va publica în Monitorul Oficial, după el se vor face verificări de către organele financiare. Nu este un ordin al școlii, cu atât mai mult, oricât am vrea să fim de populiști și ni s-ar părea mai important, nu este un ordin al elevului, cu valabilitate juridică și financiară. Altceva cred că ați vut să spuneți, aceea că, în cadrul acestui NUMĂR DE ORE, obligatoriu PREVĂZUT ÎN PLANUL-CADRU AL DISCIPLINEI RESPECTIVE, școala și elevul vor alege teme de CS sau CDEOȘ care s-ar înscrie în curriculumul extins al disciplinei respective și în preocupările elevilor. Pentru acest întreg demers lipsește însă tocmai menționarea, în rubrica respectivă numărului de ore.
Domnule Ministru, ați cerut ca „dezbaterea pe noile planuri-cadru să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere”. După propunerile și dezbaterile de până acum, după soluțiile oferite, ca încă nu du garanția unui text legislativ valid din punct de vedere juridic, nu mi-aș dori:
• să mă pun în situația profesorului de limba și literatura română din ROMÂNIA (dar și de alte discipline), în rubricile căruia, în tabelele planurilor-cadru, sunt numai 2 ore și în rest locuri goale, să negocieze anual, cu directorul și elevii, dacă mai are sau nu catedră;
• să ajungă limba și literatura națională cu numărul de ore cel mai mic în comparație cu disciplinele similare din toate țările din jur și din Europa, nu mai vorbim despre ceea ce este firesc în toate țările din lume, performanță pe care este gata să o obțină, cu tot felul de paliative pe plan local, că numărul de ore se va realiza prin descentralizare, noțiune care tinde să devină sacrosanctă, deși, în cazul de față, va conduce poate să aibă efecte negative, menționate mai înainte;
• să nu existe, la filologie, ore de literatură universală (!) și de limba latină, faptul acesta afectând pregătirea multiculturală, fără pretenții de rigiditate, a elevilor;
• să dispară în neant noțiunea de stabilitate și de titular, cum se dorește de mai mult timp, ignorând istoria de două secole a învățământului românesc, care a legiferat titularizarea cu claritate și drepturi încă de la prima Lege a instrucțiunii de la 1864, păstrată și detaliată în toate legile de până acum, asupra căreia s-a promis că se va mai analiza, după cine știe ce modele din alte sisteme de învățământ.
Aoleo, prea mult scris. Nu sta nimeni sa citească. Fii si tu mai concis.
Ar fi bine să fie păstrată matematica la profilul umanist de la clasele 11 și 12. O parte dintre elevii acestor profile nu sunt siguri nici în acest moment câteva zero-uri are numărul 1 milion, dar cum va fi oare după ce nu vor mai face deloc matematică în ultimele 2 clase de liceu? Nu mai zic de calcule aritmetice elementare, adunări sau scăderi. Orice sistem educațional corect ar trebui să mențină matematica ca disciplină în trunchiul comun la toate nivelele de studiu și la toate profilele, deoarece viitorii cetățeni ai țării trebuie să aibă competențe minime în calculul aritmetic, de logică matematică, calcule cu unități de măsură sau măsurare ori calcule de perimetre, arii sau volume simple, utile în viața de zi cu zi, calcule cu procente. Toate acestea se învață și se aprofundează la matematică. Dar dacă lăsăm decizia studiului matematicii la nivelul elevilor, aceștia nu vor alege niciodată matematica deoarece matematica niciodată nu a fost ușoară.
Lasa-ne in pace cu matematica ta. Daca voiam sa o studiez ma duceam la real. Dar am ales FILOLOGIE. Pentru asta am talent. Urasc matematica, nu imi place. Incetati sa ne mai impuneți ce vreți voi ca sa va pastrati catedra.
Niciodată nu am fost bagati in seama cu ce vrem noi, elevii. Respectati-ne alegerile și abilitățile!
Poate nu vor scădea cum zice ministrul David.
Dar implicit va urma ,,Marea Mobilitate a cadrelor” cu căciula in mână în fața politrucilor din Inspectorate.
Pt 2-3 ore care le vor lipsi începând din 2026.
Ore care există, mutate la alte școli, la alte specializări.
Fragmentarea normelor până fiecare va avea minim 3 școli.
In acest fel profesorii nu se vor mai putea coaliza, nu vor mai avea o voce comună.
Vor fi niște bieti funcționari la mâna celor care le stabilesc ziua de mâine sau vor deveni niste animatori servili care sa impresioneze pt a obtine acele 1-2 ore din CDEOS de care vor avea nevoie pt a întregi norma didactică.
PS
Cei din gimnaziu să nu stea liniștiti. Vor fi asaltați de colegii lor din liceu rămași fără ore.
Apoi vor primi si ei un astfel de Plan Cadru ,,cadou”.
Pas cu pas.
Dar unde vor face practică? Nici acum nu fac, nu au unde, stau acasă şi lenevesc, iar profesorii sunt plătiți bine merci, exact ca unul de lb. română sau matematică.
5 săpt. x 5zile x 6 ore= 150 ore,
iar matematica sau româna93( clasa a XI-a) sau 81( clasa a XII-a) de ore pe an.
Se mai miră lumea că nu promovează examenul de bacalaureat.
Creste “autonomia”scolii .. aud asta de ani de zile in vreme ce Școlile sunt controlate de inspectorate! Vreti autonomie ?? Desființați odata inspectoratele! Veți face si economii la buget! Oamenii aia își iau banii degeaba- stau si trimit link-uri spre a fi completate, când îi intrebi ceva habar nu au, iar in loc de “îndrumare” fac doar abuz si control! Oamenii aia își iau banii degeaba, in vreme ce directorii de scoli si profesorii sunt cei care duc greul din sistem! Jos inspectorii pusi politic, fără concursuri pe post de ani de zile si Închideți odata inspectoratele- mașini de tocat bani publici !
In nicio tara normala nu se întâmpla circul de la noi- sa ai o lege a educației care NU se respecta! Doar noi, romanii , am putut face o astfel de lege!
Ce bulibășeală a creat și domnul acesta!
In nicio țară din Europa, planurile cadru nu sunt la latitudinea școlii și a elevilor! Altceva nu mai comentez! Dar să nu uite domnul ministru un lucru: decizia aceasta va afecta și facultățile cu profil umanist din universități! Cu profesori care pot lucra până la 70 de ani și cu ore mai puține ( fiindcă in realitate, AȘA VA FI ) și LA BUNUL PLAC al elevilor, câți absolvenți vor mai merge la Litere, Istorie etc. ?! Dacă domnul ministru ne arată în care țară civilizată din Europa se studiază limba maternă in două ore, iar limbile străine în număr egal sau chiar mai mare, eu îi prezint urgent scuze! Griji nu- mi fac deloc, fiindcă nu suntem stăpâni nici pe urmatoarea clipă măcar, darmite pe ziua de mâine sau pe anul viitor… trist, foarte trist…ani în șir l- am privit cu respect pe acest domn ministru… din acest motiv îmi permit să intreb: Ce vă deranjează la orele de Limba și literatura română, domnule ministru?
Deja facultatile de litere sunt goale, bate vantul prin ele. Asta e realitatea. Nu se mai duce nimeni acolo. Pentru simplul fapt ca in 35 de ani au distrus profesia de profesor. Sunt profesor de 25 de a un liceu de top. Va spun ca niciun elev dintr-o o generatie de cls 8 sau a 12,in 25 de ani NU A VRUT SA DEVINA PROFESOR SAU EDUCATOR SAU ÎNVĂȚĂTOR. IN 25 DE ANI. Asta ce inseamna? Trageți singuri concluzia. Cei care mai ajung sunt de calitate profesionala proasta. Nu mai zic de calitatea morala.
Numarul de ore ramane acelasi, implicit numarul de norme nu scade. Dar la liceele tehnologice scad dramatic orele de cultura generala si cresc spectaculos cele de specialitate (saptamanile de practica sunt aptoape dublate). Cu cine se vor tine aceste ore de specialitate in conditiile in care personalul de la disciplinele tehnice este insuficient si cei care ar putea intra in sistem nu au modulul psihopedagogic? Unde se vor tine aceste foarte multe ore de specialitate in conditiile in care infrastructura este precara? Veti disponibiliza profesorii de la cultura generala si veti angaja cu disperare ingineri care nu au nici urma de vocatie pedagogica?
Da.Chiar asa vor face.Si măcar dacă ar face ceva bun.Aproape tot personalul de predare tehnic este de 50+.
Dacă vor da și ei Bacalaureatul la doua limbi străine e grav de tot pentru ca o oră pe săptămână e ca și când nu ar fi.
Și la limbi străine nu poți spune ca nu au nevoie și ca nu au ce face cu o limba străină!Mai ales la Tehnologic!
La noi când vor analiza Programa și vor scoate inutile grade didactice 1 și 2?Ca în UE asa este.
Deja au început sa vină profesori din universitar care sunt pe materii tehnologice și nu mai au catedre la universitate.Au cu cine.Colegii domnului Ministru l-au rugat frumos sa ii ajute.
Scot ore de română, matematică, istorie și geografie și pun în loc ore de muzică, desen, filozofie și informatică (în clasa a XII-a când ei oricum sunt cu gândul doar la bac). E bătaie de joc!!!
Sa facă ce vor dacă asa vrea poporul!Oricum vor face ce vor și cum vor.Nimeni nu ii va opri.Vor Bacalaureat la doua limbi străine dar sa faci tot ce trebuie cu ei intr-o singura oră!Niște prostii pe care le impacheteaza cu “va alege elevul”.Elevul nu va alege nimic.Ii doare la basca.
Vor scoate părinții bani de unde-de neunde ca să ii pregătească pentru bac.Vor inflori centrele de meditații și nu numai,ceea ce se și dorește. Bani,mulți bani.