De unde începe România, ca țară UE, noul deceniu în educație: cele mai slabe rezultate europene la jumătate dintre obiectivele-cheie de întărire a școlii până în 2030, mult în urmă și la celelalte ținte – Monitorul educației și formării 2021

2.471 de vizualizări
Foto: © Ocusfocus | Dreamstime.com
România are performanța cea mai slabă din Uniunea Europeană la trei din șase indicatori-cheie privind educația, iar la restul trei – printre cele mai slabe în UE, potrivit “Monitorului educației și formării 2021”, publicat de Comisia Europeană săptămâna trecută. Documentul arată că, față de 2010, România are un avans mult mai slab – iar pe alocuri chiar un regres – comparativ cu restul țărilor europene, când vine vorba despre apropierea de țintele stabilite la nivel european, pentru 2030, la acești indicatori-cheie. Printre ei: participarea la educație timpurie, competențele la citire, matematică și științe, părăsirea timpurie a școlii, ponderea absolvenților de învățământ superior sau investițiile în educație.
  • Tabloul oferit de document vine în contextul în care România a ratat deja țintele stabilite la nivel național pentru 2020, dintre care o parte se regăsesc în cele luate în calcul de ultimul Monitor european.

Astfel, potrivit monitorizării europene, care citează date Eurostat și OECD, România are cea mai slabă performanță europeană la capitolele: Rezultate slabe la matematică, părăsirea timpurie a școlii și absolvirea învățământului superior. Țara înregistrează rezultate foarte slabe, mult sub media UE, la capitolele: educația copiilor preșcolari, rezultate slabe la citire, rezultate slabe la științe.

Prestația României comparativ cu cea a UE-27, raportat la ținta UE pentru 2030 și țintele naționale pentru 2020
Performanța comparativă a României în UE / Sursa: Monitorul Educației și Formării 2021

Monitorul european compară datele din 2020 și 2010, la nivelul României și al UE-27, pentru mai mulți indicatori-cheie pentru care au fost stabilite ținte pentru anul 2030, la nivelul Uniunii Europene.

România este mult în urma mediei europene și mult mai departe de țintele propuse pentru finalul acestui deceniu pentru toate aceste ținte. Astfel:

Indicatori-cheie cu ținta 2030 / Sursa: Monitorul Educației și Formării 2021
Participarea la educația timpurie

Ținta propusă la nivel european este de 96% participare a copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școală. În UE, rata de participare a crescut cu un punct procentual în ultimul deceniu, de la 91,8% în 2010 la 92,8% în 2020. În România, această rată a reușit să scadă cu mai multe puncte procentuale, de la 84,1% în 2013 la 78,6% în 2019.

Tineri în vârstă de 15 ani având competențe scăzute la citire, matematică, științe

Ținta europeană pentru toți acești trei indicatori, pentru care este luat în calcul testul PISA (OECD), este de sub 15% în 2030. La nivel UE, în locul doritei scăderi a ratei copiilor care au competențe scăzute, s-a făcut simțită o ușoară creștere a procentului în 2018 față de 2009, iar la matematică a stagnat. În România, s-a făcut simțită o creștere ușoară a ratei la științe, iar la citire și matematică s-a simțit o relativă stagnare, dar rata tinerilor cu competențe reduse este de aproape două ori mai mare decât cea înregistrată în medie la nivel european.

Astfel:

  • La citire (țintă UE 2030: <15%), procentul tinerilor de 15 ani care au competențe scăzute a stagnat în România la circa 40% (40,4% în 2009, 40,8% în 2018). Comparativ, în UE, procentul a crescut, dar rata este de aproape două ori mai mică față de România: 22,5% în 2018, comparativ cu 19,7% în 2009. 
  • La matematică (țintă UE 2030: <15%), procentul tinerilor de 15 ani care au competențe scăzute a stagnat în România la circa 47% (47,0% în 2009, 46,6% în 2018). Comparativ, și în UE procentul a stagnat, dar rata este, iarăși de aproape două ori mai mică: 22,9% în 2018, comparativ cu 22,7% în 2009.
  • La științe (țintă UE 2030: <15%), procentul tinerilor de 15 ani care au competențe scăzute a crescut în România cu peste 2 puncte procentuale, la circa 41,4% în 2009 la 43,9% în 2018. Comparativ, și în UE procentul a crescut, dar rata este, din nou, de aproape două ori mai mică: 22,3% în 2018, comparativ cu 17,8% în 2009.
Părăsirea timpurie a școlii

România se menține mult în urma mediei europene și departe de ținta pentru 2030 și la indicele referitor la părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare, ca pondere a tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani.

În acest caz, ținta europeană este de sub 9% până în 2030. La nivel UE, media este deja foarte aproape de ținta stabilită pentru finele deceniului: 9,9% în 2020, în scădere de la 13,8% în 2010. Pe de altă parte, România înregistrează rezultate mult mai slabe, chiar dacă se simte o ameliorare față de 2010: 15,6% date raportate pentru 2020, față de 19,3% cu un deceniu în urmă.

  • Pentru 2020, România își asumase – și a ratat – obiectivul unei rate de părăsire timpurie a școlii de 11,3% – detalii
Ponderea absolvenților de facultate

Ținta europeană la acest indicator este ca, până în 2025, peste 45% dintre tinerii de 25-34 de ani să fie absolvenți de învățământ terțiar. Uniunea Europeană, în medie, se apropie de această țintă, cu 40,5% dintre tinerii din această categorie de vârstă raportați ca absolvenți în 2020, în creștere semnificativă de la 32,2% în 2010.

În România s-a simțit o creștere, dar prăpastia față de media europeană se menține: potrivit Monitorului european, procentul a crescut, la nivel național, de la 20,7% în 2010 la doar 24,9% în 2020.

Indicatori contextuali
Indicatori contextuali / Sursa: Monitorul Educației și Formării 2021

Monitorul educației – 2021 prezintă și date comparative între România și UE la o serie de indicatori suplimentari, precum investițiile în educație sau rata de absolvire a liceului, ca pondere în rândul tinerilor de 20-24 de ani. 

  • Dacă, la nivelul cheltuielilor în instituțiile publice și private, nivelul în România este sub jumătatea celui din UE, la indicatorul referitor la absolvirea învățământului secundar superior în rândul tinerilor cu vârste între 20-24 de ani procentul raportat de România este, ca și acum zece ani, apropiat de cel al UE (83%, comparativ cu 84,3% media UE-27).

În privința cheltuielilor în instituțiile publice și private / student, investițiile raportate pentru România pentru ultimul an de referință, 2018, sunt de 2.488 de euro la nivel de școală primară și gimnaziu, 3.222 de euro pentru învățământ liceal și postliceal, respectiv 5.460 de euro în învățământul superior. Valorile sunt mult inferioare (<50%) comparativ cu media europeană, cu an de referință 2017: 6.359 de euro pentru învățământ primar și gimnaziu, 7.762 pentru învățământ liceal și postliceal, respectiv 9.995 de euro pentru învățământ superior. 

Foto: © Ocusfocus | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Citește și:
România ratează toate țintele Europa 2020 pe Educație și Cercetare, potrivit Eurostat
Singura țintă aproape atinsă de România pe educație: procentul tinerilor de 30-34 de ani cu studii superioare în 2020 a fost de 26,4%, potrivit Eurostat

1 comment
  1. Nu cred ca in Europa este diferenta intre urban si rural. In Romania, educatia este copilul orfan pe care nimeni nu il baga in seama.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum influențează educația părerile românilor despre epidemia Covid-19, vaccinare și starea de urgență – Concluziile ultimului studiu IRES, care spune că 4 din 5 români ar renunța la libertăți în schimbul siguranței, iar 1 din 3 nu s-ar vaccina

Patru din cinci români spun că ar renunța la drepturi și libertăți pentru a rămâne în siguranță într-o criză precum cea cauzată de Covid-19. O treime spun că nu s-ar…
Vezi articolul

Educația din România cu greu furnizează suficienți absolvenți care au competențele necesare dezvoltării adecvate a sectorului public și nu e suficient conectată la acesta – raport OCDE

Sistemul românesc de educație întâmpină greutăți în a furniza suficienți absolvenți care să aibă competențele necesare sectorului public, sector ce are nevoie de reforme majore inclusiv în învățământ, pentru a-și…
Vezi articolul

Miniștrii-profesori prea ocupați să conducă partide, comisii parlamentare și universități: Incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-lider de partide politice din Legea educației din 2011 sunt „rase” în proiectul legii Cîmpeanu, rector de peste 10 ani, membru în conducerea PNL, fost lider Pro România și ALDE, de 6 ani parlamentar

Niciuna dintre incompatibilitățile rector-parlamentar și rector-membru în conducerea unui partid politic nu se regăsește în proiectul Legii inițiate de Cîmpeanu, profesor universitar aflat astăzi în centrul celui mai recent scandal…
Vezi articolul