Ordinul care stabilește procedura prin care școlile sau grădinițele închise timp de 3 ani pot fi transformate în alte spații, de către primării, a fost publicat în Monitorul Oficial. Este o procedură stabilită după ce Parlamentul a aprobat o lege, în noiembrie 2021, prin care primăriile pot folosi aceste spații ale școlilor, plus terenurile aferente, cu avizul Ministerului în primii 3 ani de la momentul în care rămân fără elevi. După acest termen de 3 ani, autoritatea locală nu mai are nevoie de niciun aviz de la minister.
Legea 271 din 11 noiembrie 2021 stabilește că, după primii 3 ani, destinația bazei materiale poate fi schimbată fără avizul ministrului Educației: „Schimbarea destinației bazei materiale și a terenului folosit de instituțiile și unitățile de învățământ preuniversitar de stat se poate face după primii 3 ani calendaristici de la întreruperea activității educaționale, de către autoritățile administrației publice locale, fără avizul conform al ministrului educației”.
În situația în care sunt solicitări din partea comunității locale sau a inspectoratului școlar județean, autoritățile locale sunt obligate să readucă imobilul la „standardele necesare desfășurării activității educaționale” sau să asigure un alt spațiu, conform legii amintite: „În cazul în care, după schimbarea inițială a destinației bazei materiale și a terenului, activitatea educațională se poate relua, existând solicitări în acest sens din partea comunității locale sau a inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, fiind îndeplinite criteriile specifice pentru deschiderea unei unități de învățământ preuniversitar de stat, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să reamenajeze și să readucă imobilul la standardele necesare desfășurării activității educaționale sau să asigure un alt spațiu în acest sens, conform legislației specifice și prevederilor administrative care reglementează aceste aspecte”.
Revenind la ordinul dat recent de ministrul Educației, care aprobă procedura privind elaborarea avizului pentru schimbarea destinației bazei materiale și a terenului instituțiilor de învățământ care au rămas fără elevi în primii 3 ani, solicitarea primăriei va fi însoțită de următoarele documente:
- hotărârea consiliului local/consiliului județean prin care se propune schimbarea destinației unui imobil (construcție și/sau teren) sau a unei părți din imobil care se încadrează în una dintre situațiile sus-menționate;
- acordul consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean/al municipiului București;
- acordul consiliului de administrație al unității de învățământ sau al unității de învățământ care a preluat patrimoniul unei alte unități școlare în urma comasării/desființării acesteia, cu excepția unităților școlare ale căror terenuri și clădiri au fost preluate de către autoritățile publice locale în urma desființării;
- documente justificative din care să reiasă că unitatea de învățământ se încadrează în prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare (și-a întrerupt activitatea de mai puțin de 3 ani calendaristici);
- extras de carte funciară sau extras din domeniul public al localității pe raza căreia se află unitatea de învățământ;
- caracteristicile tehnice ale imobilului — construcții și teren aferent, construcții, teren (anul în care a fost edificată construcția, regim de înălțime, suprafață construită, suprafață desfășurată, suprafață totală de teren);
- plan de situație și plan de amplasament;
- fotografii ale construcțiilor și expertiza tehnică a clădirii, în cazul în care se solicită schimbarea destinației clădirii, în vederea demolării;
- memoriu justificativ, detaliat, din care să reiasă necesitatea schimbării destinației. Se vor avea în vedere: starea tehnică a clădirii — descriere;
- dacă sunt solicitări ale altor unități din sfera învățământului pentru spațiul respectiv, din ce an nu se mai desfășoară proces de învățământ și unde au fost mutați elevii/preșcolarii care își desfășurau activitatea în aceste spații;
- cum se desfășoară procesul de învățământ la nivelul unității de învățământ care a preluat efectivele și grupele de copii/elevi;
- alte informații suplimentare în vederea susținerii propunerii de schimbare a destinației etc.).
Articolul 4 al documentului prevede că „pentru unitățile de învățământ care sunt cuprinse în rețeaua școlară, pe perioada stării de alertă, la solicitarea autorităților administrației publice locale, cu avizul prealabil al direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, ministrul educației poate emite avizul conform pentru schimbarea destinației bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat, exclusiv pentru organizarea și funcționarea centrelor de vaccinare”.
Informații de context
Amintim că proiectul a fost inițiat anul trecut de Natalia Intotero, președinta comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților și a fost semnat la acea vreme de 60 de deputați și senatori de la PSD, UDMR și minorități.
Reamintim că la dezbaterea din Comisia de Administrație a Camerei Deputaților, care poate fi urmărită în înregistrarea video de aici, deputatul PNL Laurențiu-Dan Leoreanu și-a exprimat susținerea totală, în forma inițiatorului, pentru proiectul de lege, la finalul discursului primind aplauze de la colegi.
Ministerul Educației a fost reprezentat la dezbaterea din comisie de secretarul general, Ioana Lazăr. Aceasta a declarat că nu susține proiectul și a solicitat ca, în cazul în care comisia va aproba proiectul, să fie depus un amendament care să oprească vânzarea acestor imobile, după schimbarea destinației acestora.
Au existat presiuni făcute de Ludovic Orban în 2020, pe atunci premier, când a somat-o pe Monica Anisie, care ocupa la acea vreme funcția de ministru al Educației, să le pună primarilor la dispoziție clădirile care au fost școli: “Am rugămintea să vă aplecați cu mai mare seriozitate pe solicitările autorităților locale privitoare la acordul pe care trebuie să-l dați ca anumite clădiri în care au funcționat școli, dar în care nu mai funcționează școli, nu mai există populație școlară, ei solicită să permiteți utilizarea acestor clădiri în alte scopuri. Nu mai putem să ținem clădiri care stau în paragină, unde nu se mai întâmplă nimic, unde nu există populație școlară, pentru că nu vrea inspectoratul sau cineva din minister să îl transfere către autoritățile locale”.
În motivarea propunerii justificarea era: „Pentru eficientizarea, raționalizarea și economia în cheltuirea banului public, consiliile locale nu investesc sume considerabile în consolidarea clădirilor respective, alegând să aloce finanțarea către alte categorii de cheltuieli mai urgente (sic!), în conformitate cu nevoile actuale ale comunității locale. Așadar, pe termen lung, aceste imobile ajung în paragină, reprezentând un risc de siguranță pentru cetățeni”.
La dezbaterea din comisia parlamentară de fond, anul trecut, Ministerul Educației a respins ideea.
Ministerul Educației a fost reprezentat la dezbaterea din comisie de secretarul general, Ioana Lazăr. Aceasta a declarat că nu susține proiectul și a solicitat ca, în cazul în care comisia va aproba proiectul, să fie depus un amendament care să oprească vânzarea acestor imobile, după schimbarea destinației acestora.
”Înțelegem că, din perspectiva teleologică, inițiatorul a avut în vedere sprijinirea comunităților locale. Noi avem un pic altă abordare în sensul în care, în calitate de autoritate de stat în domeniul educației, ducem la îndeplinire dispozițiile din Constituția României care garantează dreptul la educație. Din această perspectivă, Ministerul Educației are un rol consacrat în Legea Educației Naționale, din mai multe perspective, inclusiv din perspectiva asigurării dreptului la educație și a construirii rețelei de învățământ și asigurării unei infrastructuri necesare pentru dezvoltarea sistemului național de învățământ.
Opinăm că avizul conform pentru schimbarea destinației unor spații de învățământ trebuie să se emită sub un control strict și sub o verificare din partea Ministerului Educației, astfel încât să nu existe schimbări nejustificate ale destinației bazei materiale. Dintr-un prim considerent avem în vedere inclusiv faptul că proprietatea publică este inalienabilă, insesizabilă și imprescriptibilă, prin urmare în situația în care comisia decide că această inițiativă legislativă este oportună, am propune formularea unui amendament care să asigure garanții suficiente pentru protejarea proprietății publice în sensul în care să se instituie interdicția vânzării imobilelor respective, odată ce destinația acestora a fost schimbată.
Este adevărat că există un număr foarte mare de clădiri aflate în conservare, în acest moment. Ca date statistice, consider că ar fi relevant să vă comunic faptul că în ultimul an Ministerul Educației analizat mai multe solicitări din partea autorităților administrației publice pentru schimbarea destinației unor unități care sunt afectate procesului de învățământ, în foarte multe situații propunerile au fost pentru schimbarea destinației pentru capele mortuare, case praznicale, camere de hostel, aprozar, ateliere de lăcătușerie, toate acestea cu avizele prealabile emise de către autoritățile administrației publice locale. Nu am vrea să generalizăm”.
La acest moment, secretarul general Ioana Lazăr a fost întreruptă de președinta de ședință, Simona Bucura-Oprescu. Aceasta i-a spus că a înțeles punctul de vedere, după care i-a solicitat o statistică pentru ultimii 4 ani cu avizele acordate primăriilor pentru folosirea spațiilor din școlile închise.
„Îmi pare rău să vă spun că eu însămi sunt la curent cu o mulțime de situații în care, în România, birocrația a omorât în România. Nu există, putem discuta punctual, nici o explicație pentru care au fost situații în care s-a cerut schimbarea destinației pentru cămine sau pentru unități școlare nefolosite și pentru care Ministerul Educației ani la rând a așteptat până când a dat acest aviz”, i-a spus Simona Bucura-Oprescu secretarului general din minister, Ioana Lazăr.
Ideea de a scoate complet ministerul din schemă aici mie mi se pare o treabă extrem de periculoasă – Tudor Benga, USR-PLUS
Tudor Benga, de la USR-PLUS, a votat împotriva proiectului: „Este o problemă: așa cum avem situații în care există unii, o minoritate de părinți care de exemplu beau alocațiile copiilor, așa pot să existe și o minoritate de situații în care primarii pur și simplu să nu dea două parale pe ceea ce înseamnă importanța sistemului educațional. Eu nu contest faptul că putem discuta despre termeni diferiți pentru avizare, dar ideea de a scoate ministerul complet din procedură… Da, trebuie să îi forțăm să răspundă prompt, și știți că eu sunt un mare fan al descentralizării, dar ideea de a scoate complet ministerul din schemă aici mie mi se pare o treabă extrem de periculoasă la nivel de a asigura procesul educațional pentru fiecare comunitate”.