Ministerul Educației s-a răzgândit cu privire la activitățile remediale cerute inițial profesorilor pentru fiecare elev. La solicitarea Edupedu.ro de a explica de ce a cerut ca toți elevii din România să treacă prin activități remediale, Ministerul Educației a răspuns ieri că activitățile remediale nu sunt obligatorii pentru toți elevii, ci doar pentru cei care aparțin grupurilor vulnerabile. Răzgândirea autorității vine după ce Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) a cerut școlilor planificarea activităților remediale “pentru fiecare elev”, conform unui document consultat de Edupedu.ro. Acum, Ministerul Educației spune, în răspunsul trimis la solicitarea Edupedu.ro, că remedialele pentru fiecare elev sunt doar “conceptual” pentru toți elevii. În realitate, autoritatea susține că de fapt nu vor pentru fiecare elev.
- Este vorba de instrucțiunea nr. 3/2022, instrucțiune trimisă de ARACIP, ce vizează evaluarea externă periodică.
Amintim că în urmă cu o săptămână ARACIP a anunțat școlile că, în vederea evaluării externe privind obținerea evaluării externe periodice, pentru vizita de evaluare, se va posta în platforma https://calitate.aracip.eu și planificarea activității remediale pentru fiecare elev.
Întrebat de ce au fost cerute profesorilor planuri remediale pentru fiecare elev, Ministerul Educației a răspuns că „ARACIP a utilizat conceptul „planificare activități remediale pentru fiecare elev”, ce vizează îndeplinirea cerințelor C.87 și B.77 din HG 994/2020, cu modificările și completările ulterioare”.
„Din analiza integrală a Instrucțiunii nr. 3 rezultă că precizarea „planificări activități remediale pentru fiecare elev” se referă la Indicatorul 12. Rezultatele obţinute (participare şcolară, rezultatele învăţării şi starea de bine)”, mai transmite Ministerul.
Sursa citată precizează că cerința ARACIP vizează „antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii aparţinând grupurilor dezavantajate/ vulnerabile existente în unitatea de învăţământ”.
Răspunsul complet al Ministerului Educației:
„Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:
1. Sintagma „planificări remediale” nu figurează în limbajul profesional referitor la învățarea remedială și nici în Instrucțiunea nr. 3 publicată de ARACIP. Acest document – instrucțiunea nr. 3 – are rolul de a orienta unitățile de învățământ evaluate pentru a pune a dispoziție documentele necesare întocmirii raportului de evaluare externă, în conformitate cu art. 11^1 din H.G. 993 /2020 privind metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, cu modificăriule și compeltările ulterioare. Așadar, în acest document, ARACIP a utilizat conceptul „planificare activități remediale pentru fiecare elev”, ce vizează îndeplinirea cerințelor C.87 și B.77 din HG 994/2020, cu modificările și completările ulterioare.
Din analiza integrală a Instrucțiunii nr. 3 rezultă că precizarea „planificări activități remediale pentru fiecare elev” se referă la Indicatorul 12. Rezultatele obţinute (participare şcolară, rezultatele învăţării şi starea de bine).
Analiza cerințelor aferenteIndicatorului 12. Rezultatele obţinute (participare şcolară, rezultatele învăţării şi starea de bine)relevă faptul că sunt cerințe minimale (punctate cu B) și cerințe specifice standardului de referință (nivelul optimal), conform HG nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie şi a standardelor de acreditare şi de evaluare externă periodică în învăţământul preuniversitar.
Astfel, din analiza acestor cerințe, rezultă că B.77. Implementarea de activităţi de sprijin suplimentar ce duc la îmbunătăţirea rezultatelor şcolare (participare, rezultatele învăţării şi starea de bine) pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii aparţinând grupurilor dezavantajate/vulnerabile existente în unitatea de învăţământ este o cerință obligatorie ce vizează „activități de sprijin suplimentar ce duc la îmbunătățirea rezultatelor școlare”. Acest lucru presupune și învățare remedială, însă se referă la „antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii aparţinând grupurilor dezavantajate/vulnerabile existente în unitatea de învăţământ”. Așadar, având în vedere că cerința „planificări activități remediale pentru fiecare elev” este asociată Indicatorului 12, rezultă că se referă la „antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii aparţinând grupurilor dezavantajate/ vulnerabile existente în unitatea de învăţământ”.
Totodată, din analiza cerințelor standardelor de referință (C.87. Individualizarea şi adaptarea activităţilor şi instrumentelor de evaluare pentru evaluarea progresului şcolar al antepreşcolarilor, preşcolarilor/elevilor care necesită sprijin pentru învăţare sau aparţin grupurilor dezavantajate/vulnerabile de la nivelul comunităţi, respectiv pentru cei talentaţi şi/sau capabili de performanţe înalte) rezultă că – pentru nivelul optimal – evidențierea progresului pentru elevii aparținând grupurilor dezavantajate/vulnerabile se poate face prin evidențierea nivelului elevului la început (evaluare inițială), a activității remediale realizate și a nivelului elevului la final (evaluare finală). Precizăm în acest context că C.87 nu este cerință obligatorie.
2. Acolo unde este necesară, învățarea remedială se adresează fiecărui elev și înseamnă sprijin în învățare/recuperare, putând fi realizată cu ajutorul psihologului/consilierului școlar (dacă elevul are cerințe educaționale speciale). Învățarea remedială se poate face și în timpul orelor de curs, lucrând diferit cu elevul/elevii aflat/aflați în această situație. Planul este realizat de fiecare cadru didactic ce desfășoară această activitate din considerente evidente, unul dintre acestea fiind acela că fiecare plan este individualizat.”
