UPDATE Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor putea fi susținute digital la nivel național “cel mai probabil începând din 2023-2024”, a declarat pentru Edupedu.ro subsecretarul de stat din Educație, Jean Badea. Coordonator al strategiei de digitalizare a educației, pusă astăzi în dezbatere publică de Minister, Badea a susținut că digitalizarea acestor evaluări poate fi realizată abia peste 2 ani pentru că trebuie formați profesorii, mai trebuie conectate la internet 2.000 de școli și achiziționate dispozitive.
În cadrul conferinței de lansare a strategiei de digitalizare a educației, Jean Badea a declarat că “realizarea de programe de alfabetizare digitală timpurie, încă de la grădiniță, ne-ar permite să utilizăm tehnologia atunci când susținem examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a sau a VI-a sau să introducem tehnologia când susținem testele PISA”. Acesta a precizat că “discuțiile între noi sunt ca în câțiva ani – vom face o evaluare, nu am un termen exact – să transferăm toate examenele”, inclusiv cele de titularizare, în zona digitală.
Coordonator al strategiei de digitalizare a educației, Badea a precizat la conferința de lansare în dezbatere publică a strategiei că, “în România, competența digitală e inclusă la nivel gimnazial în învățământul obligatoriu, însă studiile arată că este mare nevoie de dezvoltarea acestor competențe încă de la nivelul primar sau preșcolar”.
Badea a precizat că strategia de digitalizare a educației presupune “revizuirea curriculumului pentru învățământul secundar, programe pentru copiii cu dizabilități, dezvoltarea de stagii de practica pentru studenți și o măsură inedită se referă la părinți: realizarea de programe de formare pentru părinți care sa le permită acestora să își susțină copiii în achiziția de competențe digitale”.
“Nu există nicio legătura cu dl Cumpănașu, nu am avut nicio întâlnire, nu îl cunosc. E un proces în care am adus pe oricine a avut expertiză. Cele 24 de organizații [consultate pentru crearea strategiei de digitalizare – N. Red.] sunt cele care au răspuns apelului nostru făcut public”, a precizat Jean Badea, întrebat de presă cu privire la o eventuală legătură cu ONG-ul lui Cumpănașu. “Înțeleg că dl Cumpănașu e președinte al Coaliției pentru Modernizarea României, nu pentru Dezvoltarea României. Nu e contributor în strategia noastră”, a revenit acesta.
Jean Badea, cele mai importante declarații:
- La numai 26 de zile din momentul în care am anunțat demararea acestui proces, am organizat prima conferință, la care s-au alăturat nume mari din societatea civilă și industrie, acesta fiind semnalul că cei de care avem nevoie în demersul nostru sunt alături de noi, au dorința să contribuie cu expertiză și financiar la împlinirea acestei strategii, având în vedere că mulți dintre ei derulează proiecte de educație din bugetele de CSR.
- La finalul perioadei de consultare, documentul să primească girul întregii societăți, dar cel mai important: asumarea autorităților care trebuie să o pună în practică.
- Țintele pe care ni le-am propus prin implementarea până în 2027 a acestei strategii sunt: cel puțin 90% din populație alfabetizată.
- România se află pe locul 50 în rândul țărilor care au participat la PISA, suntem pe locul 27 între țările UE în ce privește integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. La capitolul conectivitate ne situăm relativ bine, pe locul 11 la nivel european, având în vedere existența rețelelor de bandă largă.
- Un alt capitol la care nu stăm bine: ponderea femeilor in domeniul IT, doar 1,2% din totalul femeilor încadrate în muncă sunt specialiste în domeniul TIC.
- 37% dintre profesori se considera utilizatori avansați ai noilor tehnologii, dar nu neapărat utilizatori de platforme educaționale.
- 50% dintre directorii de unități de învățământ declară ca procesul educațional bazat pe învățarea integrată cu tehnologice considera ca tehnologia este insuficientă sau necorespunzătoare.
- Am construit acest document pe 2 piloni: competentele digitale relevante și ecosistemul digital de educație și formare de înalta performanta, altfel spus pe partea de soft și pe partea de hard.
- În România, competența digitală e inclusă la nivel gimnazial in învățământul obligatoriu, însă studiile arata ca este mare nevoie de dezvoltarea acestor competente încă de la nivelul primar sau preșcolar.
- Realizarea de programe de alfabetizare digitală timpurie, încă de la grădiniță, ne-ar permite să utilizăm tehnologia atunci când susținem examenele naționale pentru clasele a II-a, a IV-a sau a VI-a sau să introducem tehnologia când susținem testele PISA.
- Revizuirea curriculumului pentru învățământul secundar, programe pentru copiii cu dizabilități, dezvoltarea de stagii de practica pentru studenți si o măsură inedita se referă la părinți: realizarea de programe de formare pentru părinți care să le permită acestora să își susțină copiii in achiziția de competențe digitale.
- Operaționalizarea bibliotecii școlare virtuale care să pună la dispoziția elevilor și cadrelor didactice un bazin de resurse educaționale se regăsește în strategia de digitalizare.
- Securitatea cibernetică, etica IT reprezintă iar un domeniu vast și ne bucurăm că avem oportunitatea de a avea în România Centrul european de competențe în cybersecurity cu care vom avea o colaborare.
- Nu există nicio legătura cu dl Cumpănașu, nu am avut nicio întâlnire, nu îl cunosc. E un proces în care am adus pe oricine a avut expertiză. Cele 24 de organizații [consultate pentru crearea strategiei de digitalizare – N. Red.] sunt cele care au răspuns apelului nostru făcut public.
- În aceste 2 luni vor fi consultate ANCOM, Ministerul Economiei pe zona de meserii emergente, Ministerul Muncii și toate celelalte autorități.
- Până la finalul lui 2021 ne propunem să avem cel puțin curriculumul pentru primar revizuit.
- Sunt livrate pana acum în jur de 200.000 de tablete.
- Grupul țintă al acestei strategii îl reprezintă întreaga populație, deci inclusiv profesorii. Discuțiile între noi sunt ca în câțiva ani – vom face o evaluare, nu am un termen exact – sa transferăm toate examenele, inclusiv acestea [titularizarea – N. Red.] în zona digitală.
- La momentul acesta, avem o evaluare care încă se discută. Nu pentru toate masurile am reușit să avem o fundamentare clară. Statul va trebui sa contribuie cel puțin cu cofinanțarea proiectelor europene.
- Nu am încă o sumă [cât ar costa pe an implementarea strategiei de digitalizare].
- Aproximativ 400.000 de elevi din 3 milioane de elevi nu au acces la internet acasă. E vorba de comunitățile în care nu există conexiune de internet acasă. De la zi la zi, situația se îmbunătățește, nu mulțumitor de bine
- 250.000 de tablete sunt pentru elevi din comunitățile defavorizate care la acel moment nu aveau un dispozitiv. La momentul acela un telefon însemna ca există un dispozitiv. Acum intervenția vrem să o facem cu dispozitive adecvate. Unii dintre acești 400.000 au un telefon, dar nu beneficiază de internet. Sper că în doi ani vom avea internet în toate comunitățile.
- Măsurile pe care le vizăm sunt de a avea tehnologia și infrastructura adecvată. Telefonul nu e potrivit pentru învățarea pe termen lung în online. Conexiunile mai jos de 4G nu pot susține lecțiile sincron, să poată accesa cum trebuie platformele educaționale.
- Există la acest moment în implementare la Ministerul Comunicațiilor serviciul universal, serviciu de posta astfel încât fiecare cetățean din tara asta sa poată trimite (…)
- Discuțiile avute cu ANCOM este (sic!) ca acest serviciu să se extindă și pe partea de internet si pentru comunitățile defavorizate să se poată printr-un program social vouchere pentru internet, un voucher în valoarea abonamentului la internet, daca un elev nu își permite abonamentul la internet, statul să îi dea un voucher.