„Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare”, scrie ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, într-un mesaj transmis vineri, pentru a prefața începutul noului an școlar. El transformă, astfel, un obligație stabilită prin lege, dar amânată deja în mod repetat într-o „țintă” valabilă „pe termen lung”.
Atât Legea învățământului preuniversitar 198/2023, cât și cea a învățământului superior 199/2023 prevăd „minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat” pentru finanțarea educației. Legile 198 și 199 au suferit intervenții anuale pentru a diminua sau amâna aplicarea acesei prevederi.
Ce spun cele două legi:
Articolul 134 din Legea 198/2023: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
- Versiunea consolidată a legii include, în acest moment, 3 note. Prima, introdusă în decembrie 2023, coboară ținta la 10% pentru anul 2024. A doua, introdusă în decembrie 2024, amână aplicabilitatea articolului până în 2026. A treia, introdusă prin Legea Bolojan în iulie 2025, amână aplicabilitatea acestei prevederi până în anul 2027.
Articolul 147 din Legea 199/2023: „Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat”.
- Și acest articol al Legii învățământului superior, în variantă consolidată, a suferit modificări similare cu cel din Legea 198, inclusiv aplicabilitatea prevederii până în anul 2027.
În mai a.c., ministrul Daniel David propunea ca această țintă – precum și cea de 1% din PIB pentru cercetare, altă țintă veche și niciodată atinsă – să fie atinsă la finalul perioadei de 4 ani în care ar urma să guverneze actuala coaliție.
În cazul țintei de 1% pentru Cercetare, Edupedu.ro relata, în iunie, că programul de guvernare Bolojan urmărește atingerea acestui prag în 2030, în pofida apelurilor cercetătorilor ca acesta să fie stabilit „măcar” pentru 2028. Cercetarea primește, în prezent, circa 0,1% din PIB.
Țintele pe termen scurt, mediu și lung pe care le propune acum ministrul Daniel David, în mesajul transmis vineri, 29 august:
„(…) Eu cred sincer că, pe nemulțumirile generate în mod uman de măsurile de criză fiscal-bugetară, trebuie construit înțelept:
- Pe termen scurt, trebuie să ne asigurăm că în domeniul educației profesorii pensionați pot fi implicați în activități educaționale și trebuie pregătit cu grijă bugetul pe anul 2026, inclusiv avem de implementat serios PNRR-ul renegociat, cu finalizare în luna august 2026.
- Pe termen mediu, trebuie să ne asigurăm că, în legea salarizării unitare, se onorează salariul de start pentru debutant/asistent universitar angajat de autorități, ca măsură de creștere a atractivității domeniului.
- Pe termen lung, trebuie să țintim 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.
- Indiferent de termen, măsurile-fiscal bugetare temporare (sau altele relevante pentru sistemul nostru de educație-cercetare) trebuie ajustate odată cu revenirea țării din criza fiscal-bugetară. (…)”
Citește și:
Ministrul Educației, Daniel David, mesaj la începutul anului școlar: Pachetul I din Legea Bolojan „a avut efectele scontate. Nu mai este loc pentru alte măsuri de criză-austeritate în acest domeniu” / Oficialul promite un viraj către „o logică de dezvoltare”
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.