Au intrat în școală 230.000, au ajuns în clasa a XII-a cu circa 100.000 mai puțini, iar examenul de Bac nu a fost promovat de 3 din 5 copii aflați în această clasă inițial, potrivit calculelor Edupedu.ro, bazate pe cifrele comunicate oficial de mai multe instituții. Generația care a început școala în 2007 și care anul acesta a dat Bacalaureatul a fost cea care, în 2015, a dat testul PISA care a descoperit că gradul de analfabetism funcțional în rândul copiilor de 15 ani este de 40%.
Între 2007 și 2019 Educația românească a fost pusă la grea încercare de un sistem de învățământ nereformat, greoi, inadaptat și neperformant. Generația care a traversat această perioadă agitată și într-o permanentă schimbare a trecut prin cel mai mare boom economic și apoi prin cea mai mare criză economică. Ar putea părea că România a fost într-o permanentă criză politică în această perioadă pentru că rareori anul școlar a început și s-a terminat cu același demnitar în funcție, la Educație. Acești 12 ani au însemnat la fiecare început de an școlar fie lipsa manualelor sau calitatea lor slabă, fie lipsa autorizațiilor sanitare sau de funcționare pentru școli, condiții improprii în mediul rural, autorizații de protecție la incendiu lipsă, subfinanțare din partea administrației locale și centrale. Niciodată, în acest interval de timp, Educația nu a primit procentul din PIB prevăzut de lege.
Majoritatea elevilor care au susținut Bacalaureatul în 2019, precum și colegii lor de generație care nu au mai ajuns la BAC s-au născut cu 18 ani în urmă, în anul 2000. Potrivit datelor consultate de Edupedu.ro în baza TEMPO a Institutului Național de Statistică, în anul 2000 au fost 234.521 de nou-născuți.
În anul 2007 intrau la școală, în clasa I, „peste 230.000 de boboci”, potrivit presei de la vremea aceea. Sunt cifrele comunicate de Ministerul Educației. O generație mai numeroasă decât populația în vârstă de 7 ani, diferența (circa 10.000 de elevi) fiind reprezentată de copiii de 8 ani și cei de 6 ani.
La finalul clasei a VIII-a, în anul 2015, la Evaluarea Națională s-au înscris 163.407 de elevi. Dar au participat la examen 158.568, dintre care 125.782 de copii au obținut medii peste 5, potrivit edu.ro.
Calculat din numărul celor înscriși în clasa I, procentul celor care au intrat în Evaluarea Națională a fost de 68.94. Peste 31% din generația respectivă nu se regăsea în statisticile acestor examene.
A urmat Admiterea la Liceu în același an, 2015. Din 128.685 de elevi care au completat fişele de înscriere, în prima etapă au fost repartizați computerizat la liceu 124.805 elevi, potrivit comunicatelor oficiale.
În același an au fost ocupate circa 50.000 de locuri în învățământul profesional, potrivit Strategiei VET 2016.
Imediat după întrarea în clasa a IX-a această generație a susținut, la vârsta de 15 ani, testul PISA, realizat de OECD în 2015. Rezultatele au arătat atunci că România este pe penultima poziţie între cele 28 de state UE, la
indicatorul performanţe de citire, cu o pondere de 38,7% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 407,47 puncte la test). De asemenea, la performanţele în matematică, România se situează pe antepenultima poziţie între cele 28 de state UE, cu o pondere de 39,9% din persoanele cu
vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2 (mai puţin de 420,7 puncte la test). Şi în cazul indicatorului performanţă în ştiinţe, România se plasează pe penultima poziţie între cele 28 de state UE cu o pondere de 38,5% din persoanele cu vârsta de 15 ani care se situează sub nivelul 2. Pe baza acestor rezultate specialiștii au calculat un grad de analfabetism funcțional de aproximativ 40%, dublu față de media Uniunii Europene, de 19,7%.
La finalul clasei a XII-a s-au înscris la Bac 116.316 candidați din promoția curentă, potrivit edu.ro. Dintre ei, au reușit să ia peste media 6, adică să promoveze examenul, 85.724 de elevi.
Raportat la numărul elevilor care au intrat în clasa I în 2007, absolvenții de BAC înseamnă 37,27%. Cu alte cuvinte, 62,7% dintre elevi, adică 3 din 5 copii care au început școala acum 12 ani, nu au ajuns sau nu au luat Bacalaureatul în sesiunea iulie 2019.
12 ani cu 17 miniștri ai educației
- Cristian Adomniței 5 aprilie 2007 — 6 octombrie 2008 (PNL) (schimbat la nici o lună de la începutul anului școlar, după un an și jumătate de mandat; a introdus tezele unice la clasele a VII-a și a VIII-a, în 2007 și 2008, pentru a înlocui examenele. În ultimii ani, tot mai mulți experți în educație au făcut referire la tezele unice ca soluție fie pentru admiterea la liceu, fie pentru înlocuirea celor 20% din media de admitere la liceu reprezentată astăzi de media claselor V-VIII)
- Anton Anton 6 octombrie 2008 — 22 decembrie 2008 (PNL) (a fost schimbat în pragul vacanței de iarnă, după două luni și jumătate de mandat, odată cu schimbarea guvernului)
- Ecaterina Andronescu 22 decembrie 2008 — 1 octombrie 2009 (PSD) (deja la al doilea mandat, Andronescu stă mai puțin de un an la șefia ministerului, timp în care apucă să desființeze Școlile de Arte și Meserii)
- Emil Boc 1 octombrie 2009 — 23 decembrie 2009 (interimar) (PD-L)
- Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 — 9 februarie 2012 (PD-L) (are cel mai lung mandat din perioada analizată – promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale)
- Cătălin Baba 9 februarie 2012 — 7 mai 2012 (PD-L) (un mandat de doar trei luni)
- Ioan Mang 7 mai 2012 – 15 mai 2012 (PSD) (ministrul demisionează după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat)
- Liviu Pop 15 mai 2012 – 2 iulie 2012 (Ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, Liviu Pop a fost președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) Maramureș și printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat. Ministerul Educației este de atunci din nou în situația paradoxală a angajatorului care colectează cotizația sindicală, după ce Funeriu eliminase această practică în 2011. Liviu Pop a fost cel care a desființat Consiliul Național pentru Atestarea Diplomelor și Titlurilor Universitare, care anunțase plagiatul lui Victor Ponta – premier la acea vreme)
- Ecaterina Andronescu 2 iulie 2012 – 21 decembrie 2012 (PSD) (revine la minister după o serie de modificări susținute în Parlament asupra legii Educației)
- Remus Pricopie 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014 (PSD) (al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior. În mandatul acestora au loc cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011; acum, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat, făcând imposibilă din nou sancționarea sau demiterea profesorilor neperformanți. Detalii aici)
- Sorin Mihai Cîmpeanu 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015 (PC) (la puțin timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Premier era Victor Ponta, care anunțase înainte de această modificare legislativă că renunță la titlul de doctor. Până la urmă, nimeni “nu a beneficiat” de ordinul care deschidea calea amnistierii plagiatorilor, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă)
- Adrian Curaj 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016 (tehnocrat) (un mandat scurt, în care toată atenția publicului a fost canalizată pe rezolvarea problemei plagiatelor, o plagă sângerândă lăsată în urmă de guvernele social-democrate conduse de Victor Ponta. Venit cu o altă procedură de soluționare a plagiatelor decât cea prevăzută de legea 1/2011 în forma inițială, procedură care cerea timp pentru a fi implementată, Curaj a fost schimbat de premierul Cioloș cu rectorul Universității din București).
- Mircea Dumitru 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017 (tehnocrat) (un mandat care nu a clarificat problema plagiatelor, și nici pe cea a evaluării școlilor doctorale; a organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director)
- Pavel Năstase 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017 (PSD) (a introdus posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar)
- Liviu Marian Pop 29 iunie 2017 – 29 ianuarie 2018 (PSD) (a introdus manualele editurii unice, care au fost atât de pline de greșeli, încât unele au fost reeditate)
- Valentin Popa 29 ianuarie 2018 – 27 septembrie 2018 (PSD) (a pus în practică planul lansat de Liviu Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol)
- Ecaterina Andronescu 16 noiembrie 2018 – prezent (PSD) Un mandat care a debutat după ce Andronescu a negat ferm posibilitatea de a prelua șefia Educației de la Liviu Dragnea, liderul de atunci al PSD căruia Ecaterina Andronescu îi ceruse demisia. “Eu nu sunt de vânzare”, declara Ecaterina Andronescu pentru G4Media.ro, la întrebarea dacă nu a primit oferta de a prelua Ministerul Educației, cu doar 2 luni înainte de a-și încălca cuvântul pentru a deveni ministru. Un mandat în derulare, marcat de o avalanșă de propuneri de modificări ale legislației, lansate pe bandă rulantă în primele luni și retrase, negate, anulate cu o rapiditate fără precedent. A preluat mandatul cu promisiunea lansată sindicatelor de a produce 3 noi legi ale educației, până la 31 martie.
FOTO:People photo created by katemangostar – www.freepik.com
Redacția
Emilia Roman
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
19 comments
“a trecut prin cel mai mare boom economic și apoi prin cea mai mare criză economică” – ce gluma de articol.. de unde v-ati luat informatiile
Articolul nu spune nimic de influenta negativa a societatii. Spre exemplu lispsa completa a unor valori, singura “valoare” fiind banul. Ce vad copii la televizor? Tot felul de VIP-uri care nici ei nu cred ca stiu cum au ajuns VIP-uri. E tristut. Intr-o societate in care banul e tot (sau e numarul 1 de departe) astea sunt rezultatele. Eu sunt de parere ca e foarte nasoala situatia. Profesori exista si au existat tot timpul din ambele tabere: buni si mai putin buni. Insa nu asta e marea problema ci mentalitatea: “La ce bun sa invat, ce sunt un tocilar fraier?” Ma rog, ceva in liniile astea. Din pacate asta se promoveaza cam peste tot in media fie ca vorbim de TV, Radio, Internet, Social Media etc. In concluzie, oricat de buni si de stabili/neschimbati ar fi ministrii si profesorii, cu societatea, mentalitatea, cultura si valorile actuale rezultatele ar fi fost cam la fel.
A făcut cineva o analiza a numărului de copii plecat in alte state UE in aceasta perioada? Pentru ca mi se pare ca ar trebui luat in calcul acest aspect. In localitatea in care locuiesc eu, aceasta perioada corespunde cu un val masiv de emigrare către UK, Suedia, Norvegia, Germania, Austria. Eu cunosc personal 20 de familii care au plecat cu toții in alte tari, ceea ce reprezintă cam 35 copii din 90 înscriși in sistem, pe o generație de absolvenți.
Eu am un exemplu de copil care a luat admiterea la liceul militar cu urm note: 8,05 medie finală de admitere, test 8,8,iar la evaluare a avut media 5,70( cu 4,45 la matematică și 6,95 la limba română), în condițiile în care la testul dat la Colegiul Militar X a obținut 8,8(20 de exerciții de mate și 10 de română) și a fost test grilă. Consider că a fost o întâmplare obținerea acestei note, valoarea lui fiind mai cu seamă aceea de la evaluare. Cum poate să promoveze cu doar 3,45 știința lui deoarece 1 punct e din oficiu la evaluare?! Nu! Nu-i promova dacă au note sub 4,schimbă metodologia de admitere! Primul subiect a fost de 40 de puncte, asta înseamnă că nici pe ăla nu l-a rezolvat!! Și elev cu notă finală de admitere de 8, 8 la evaluare mate, română la fel nu a fost admis, probabil….. OPȚIUNEA!!!!! CÂTEODATĂ cei buni pierd în favoarea celor mai slab pregătiți!!!!!!
Esecul la Bac se analizeaza din mai multe puncte de vedere, dar nu am vazut nici o analiza, sau comentariu in care sa se vorbeasca despre responsabilitatea profesorilor. Oare eficienta muncii profesorilor nu se reflecta in rezultatele elevilor? La rezultate remarcabile se amintesc si se lauda munca profesorilor respectivi. Invers de ce nu este valabil? Este o opinie generala a parintilor si elevilor, ca majoritatea profesorilor predau superficial la ore, elevii nu inteleg materia predata si sunt nevoiti sa apeleze la meditatii contra cost. Oare se practica metoda cu buna stiinta? In media au fost amintite scoli, unde nici un elev nu a trecut de BAC. Cum dau socoteala profesorii in asemenea situatii, ii intreba cineva ? Fiecare om trebuie sa raspunda pentru munca prestata si bine platita.
Am avut ocazia să ajut pe băiatul prietenului meu ca să învețe pentru bac. Același băiat pe care îl ajutam la teme când era în clasa a patra. Tot atunci mama lui o plătea pe învățătoare (implicată în politică pe atunci, în partidul aflat la guvernare). Am fost șocat să văd că învățătoarea făcea niște greșeli de gramatică pentru care eu într-a opta aș fi luat doi fără discuție.
La istorie erau niște întrebări efectiv pentru handicapați mental. La română niște șabloane de critică literară care nu ajută la nimic în ce privește înțelegerea limbii și comunicarea în limba română. Singura materie cât de cât acceptabilă ca formulare a întrebărilor a fost geografia.
Ăsta nu este bac, este o pură formalitate care nu testează nici cunoștințele, și nici abilitățile copiilor. Bine spunea dl Maci în ultimul său articol din Contributors.ro – studenții de anul II sunt inferiori celor din trecut de la nivelul liceului. Nu mai spun de o afirmație făcută acum circa 10 ani de un asistent universitar român care a venit din SUA vara să predea niște cursuri gen școala de vacanță, domeniul fizicii nucleare, și a fost șocat să constate că există studenți la fizică și care nu cunoșteau legea lui Ohm (chiar și acum mi-o amintesc, datorită parafrazării glumețe din comunism, adică nu relația dintre rezistență, tensiune și intensitatea curentului electric, ci ”dacă ești om cu mine, sunt și eu om cu tine”!?!).
În aceste condiții, pur și simplu școala trebuie să se reformeze masiv – inclusiv permiterea școlii acasă, clase cu maxim 15 copii, testarea psihologică și a talentului pedagogic (pentru că la salariile mărite vor veni tipi care nu doar că nu au talent pedagogic, dar ar putea să aibă ieșiri violente față de elevi, datorită problemelor psihologice, după cum s-au văzut cazuri începând cu grădinița și terminând cu liceul), neimpozitarea școlilor particulare, etc. …
Nu trebuie pierdut din vedere,privind aceasta situatie,modificările care au loc în societatea noastră.Corect ar fi ca in acest articol sa se faca referire si la ceilalti factori care contribuie la rezultate slabe în invatamant.Observ ca nu se vorbește deloc despre educația care se face acasa ,despre influenta negativă a tehnologiei asupra copiilor,despre nr.mare de divorțuri și care afectează foarte multi copii.Exemplele pot continua,însă ma opresc aici,dându va posibilitatea celor interesați de acest subiect major pt. societatea românească, sa priviti problema in ansamblu.Spor la scris articole ,cât mai corecte!
Într-o țară în care nimeni nu te bagă în seamă dacă ”nu ai pe cineva” – vorba lui Toma Caragiu, câteva zeci de mii de diplome de facultate în plus nu folosesc la nimic. Rămân elevii puternic susținuți de familie, deși mulți învață și cheltuiesc (părinții) prea mult pentru aproape nimic. Ceilalți se pot gândi ca sunt așteptați în Europa la muncă utilă. O zicală de acum 40 de ani spunea că decât mult și fără rost mai bine puțin și prost. Altfel gândind, românii nu au făcut nimic evidențiabil în ultimii 50 de ani, doar au copiat de la alții, uneori pe bani grei.
Nu vă supărați, dar promovabilitatea la bac a fost de 60 si ceva la suta, ceea ce înseamnă că este o minciună in articol (ca 3 din 5 elevi au picat bacalaureatul). Deși spuneti si cateva lucruri adevarate, nu uitati ca niste jurnalisti corecti nu mint doar ca sa aibe vizualizări.
Articolul nu e despre promovabilitatea la Bac, ci despre câți elevi care au intrat în școală acum 12 ani au ieșit în 2019 absolvenți cu diplomă de Bac
3 din 5 este EXACT 60%!
Au plecat cativa si peste gard, dar e grav oricum.
O precizare : Elevii ce au susținut anul acesta examenul de bacalaureat și cei care au început clasa I în anul 2007 sunt născuți în anul 2000 și nu 2001 .
Partial adevarat. Unii copii merg la scoala de la 6 ani, nu de la 7. Practic cei nascuti in primele 6 luni din 2001 pot incepe scoala in septembrie 2007 pt ca au deja varsta necesara.
Mulțumesc, Bogdan. Anul nașterii majorității elevilor din articol este 2000, am corectat. Dar pentru analiză era doar orientativ. Mersi pentru vigilență!
Ati incercat sa faceti calculele pe mai multi ani? Luand in calcul numarul copiilor nascuti anual situatia este asemanatoare, un numar mare de copii nu ajung la absolvirea liceului. In plus mai este un esantion, copiii care merg la scoli profesionale, pe care nu il luati in calcul. Interesanta ar fi o analiza care sa cuprinda si numarul de elevi(per generatie) care sunt inscrisi la liceu, cati dintre ei devin absolventi de liceu, cati au abandonat scoala inainte de admiterea la liceu/ scoli profesionale.
tu esti destept….decat
Trebuie sa dam cu ORE REMEDIALE si PLANURI PERSONALIZATE !