Competențele în inteligență artificială vor deveni „o necesitate pentru toată lumea”, iar în câțiva ani „nu vor mai fi opționale”, spune Georgi Dimitrov. Acestea vor deveni parte din evaluările internaționale ale elevilor, cum ar fi cele PISA. Declarația a fost făcută, vineri, 14 noiembrie, la conferința „Educația în era Inteligenței Artificiale”.
- Oficialul european a subliniat că alfabetizarea în IA și competențele de utilizare a acesteia trebuie să devină competențe fundamentale, atât pentru elevi, cât și pentru profesori și cetățeni.
„Alfabetizarea în IA și competențele în IA devin esențiale și, în scurt timp, vor fi o necesitate pentru toată lumea. Ele vor deveni competențe de bază pentru fiecare elev și ar trebui să fie și pentru fiecare profesor și cetățean.”
Potrivit șefului unității Educație Digitală a Comisiei Europene, Georgi Dimitrov „competențele în IA părăsesc domeniul TIC și devin necesare într-o varietate de joburi, iar acest fenomen se va accelera.”
În acest context, Comisia Europeană, împreună cu OECD, dezvoltă un cadru european de alfabetizare în inteligență artificială pentru învățământul primar și secundar, document care va ghida toate statele membre, inclusiv România. Cadrul va fi publicat în prima jumătate a anului viitor și va fi disponibil și în limba română.
Mai mult, aceste competențe vor avea consecințe directe în evaluările internaționale ale elevilor, cum ar fi cele PISA. Începând cu ciclul PISA 2028–2029, competențele de utilizare a inteligenței artificiale vor fi evaluate oficial.
Redăm intervenția integrală pe baza acestui subiect:
GD: „Această inițiativă vine la momentul potrivit, deoarece la nivel european lucrăm pentru a dezvolta potențialul inteligenței artificiale, în timp ce trebuie să ne asigurăm că utilizarea ei în educație rămâne responsabilă, centrată pe om și ancorată în valorile noastre. Și știm cu toții că totul începe cu oamenii — atunci când investim în ei și în competențele lor.
Acest lucru are impact asupra inovării, coeziunii sociale și, de asemenea, asupra competitivității. Capitalul uman este în centrul viziunii Comisiei Europene și face parte și din inițiativa emblematică Uniunea Competențelor, condusă de compatrioata voastră și comisarul meu, vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu. Când vine vorba de educație, inteligența artificială are un potențial imens de a personaliza învățarea, de a sprijini profesorii, de a întări incluziunea — un aspect foarte important — și de a îmbunătăți eficiența sistemelor educaționale.
De asemenea, aduce o serie de provocări pe care trebuie să le abordăm, și m-a bucurat să observ unele dintre cuvintele apărute deja în discuția voastră. Printre aceste provocări se numără utilizarea etică a inteligenței artificiale, protecția datelor, stereotipurile sau dezinformarea și necesitatea de a asigura acces egal în toate școlile și comunitățile.
Iar când analizăm adoptarea IA, educația nu este deloc un domeniu conservator. Oamenii spun despre educație că se schimbă greu. Dar dacă te uiți la cifrele privind adoptarea IA, vezi că lucrurile se mișcă foarte repede. Profesorii sunt expuși în proporție de peste 90% la inteligență artificială. De exemplu, sondajul Thales 2024, publicat recent, arată că aproape jumătate dintre profesorii de gimnaziu din România folosesc deja IA în predare, într-o formă sau alta. Iar dintre aceștia, aproape 90% o folosesc pentru a învăța eficient și a sintetiza informații, iar trei sferturi pentru a crea planuri de lecție.
Dacă ne uităm la elevii din întreaga Uniune Europeană, cifrele sunt cu adevărat impresionante: studii recente arată că aproximativ 90% dintre copiii de 13–15 ani folosesc IA. Iar în grupa 16–18 ani, acest procent ajunge la 96%. Practic, toată lumea o folosește. Aproape jumătate dintre ei o folosesc zilnic, în principal pentru teme, pentru feedback, traduceri și explorarea unor idei creative. Implicația este foarte clară: elevii și profesorii au nevoie de sprijin și trebuie să fie împuterniciți să folosească IA într-un mod responsabil, intenționat și pedagogic corect.
La Comisia Europeană, după cum știți, misiunea noastră este să sprijinim statele membre în ceea ce privește educația și formarea. În prezent facem acest lucru prin politica noastră emblematică — Planul de Acțiune pentru Educația Digitală.
Vreau să menționez acum trei exemple concrete despre cum sprijinim adoptarea inteligenței artificiale în educație prin acest plan. În primul rând, există ghidurile etice privind utilizarea IA și a datelor în predare și învățare, pe care le-am publicat în 2022, imediat după ce ChatGPT a devenit popular în noiembrie. Ele sunt disponibile și în limba română. Prin aceste ghiduri etice îi sprijinim pe profesori să folosească IA în mod responsabil, echitabil și transparent.
Aceste ghiduri se numără printre cele mai descărcate documente ale Comisiei Europene din această vară, ceea ce arată clar cererea din partea profesorilor pentru îndrumare etică practică. După cum vă puteți imagina, în trei ani s-au întâmplat multe. De aceea le actualizăm, iar la începutul anului viitor vom propune o nouă versiune a acestor ghiduri etice pentru profesori privind utilizarea IA. Aceasta va ține cont și de reglementarea actuală, despre care v-am auzit vorbind — în special Actul privind IA.
Al doilea exemplu: în contextul actual, alfabetizarea în IA și competențele în IA devin esențiale și aș merge până la a spune că devin o necesitate pentru toată lumea. Alfabetizarea în IA probabil nu va mai fi opțională peste câțiva ani și va deveni — și deja este, într-o anumită măsură — o competență fundamentală pentru fiecare elev, și ar trebui să fie și pentru fiecare profesor și cetățean. Competențele în IA ies efectiv din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și devin necesare într-o varietate de profesii, iar acest fenomen se va accelera.
Pe măsură ce această tehnologie evoluează, trebuie să ne dezvoltăm instrumentarul de abilități și competențe. Acesta este motivul pentru care, împreună cu OECD, Comisia Europeană dezvoltă în prezent un cadru de alfabetizare în IA pentru învățământul primar și secundar, pentru a susține înțelegerea și implicarea elevilor în IA încă de la vârste foarte mici. Repet: pentru primar și secundar. Și de ce este acest lucru important, dincolo de motivele deja menționate? Pentru că începând cu 2028–2029, evaluarea PISA va include și competențe în IA. Așadar, înțelegeți de ce statele membre se vor uita cu mare atenție la acest cadru de alfabetizare în IA. Intenționăm să finalizăm acest cadru, care se află într-un proces de consultare foarte amplu, și să îl publicăm în prima jumătate a anului viitor. Și, desigur, va fi disponibil și în limba română.
Al treilea și ultimul element este că, prin programul Erasmus actual, susținem — prin stimulente, bani și finanțare — ambițiile pe care le avem în politici. Vreau să vă atrag atenția asupra apelurilor centralizate privind educația digitală, care vor apărea în aproximativ o lună, în cadrul programului anual Erasmus pentru 2026, deja publicat. Acolo veți vedea un accent foarte clar pe parteneriate public–privat și pe trasee de învățare adaptative bazate pe IA. Acestea vor fi apeluri la nivel central și vă invit să le consultați. Toată această muncă va continua sub conducerea vicepreședintei executive Roxana Mînzatu în noua generație a Planului de Acțiune pentru Educația Digitală, pe care îl vom prezenta anul viitor.
Este foarte încurajator să vedem că România face deja pași promițători în această direcție, cu inițiative care consolidează formarea profesorilor, infrastructura digitală și strategiile naționale, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Deciziile pe care le luăm vor modela educația viitorului. Fiecare cadru pe care îl veți dezvolta, fiecare investiție pe care o veți decide, fiecare parteneriat pe care îl veți crea va afecta direct viitorul educației. Alegerile pe care le avem sunt foarte clare: cum reglementăm IA, cum promovăm inovația în educație, cum alocăm resurse pentru infrastructura digitală astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Calea înainte necesită guvernanță strânsă și coordonată și o viziune comună — iar această masă rotundă reflectă exact acest lucru, lucru pentru care vă felicit.
Avem nevoie de cadre de politici care să protejeze datele elevilor, dar să promoveze inovația; de finanțare care să ajungă și în școlile rurale, la fel de eficient ca în orașe; și de sisteme de evaluare care să măsoare nu doar adoptarea tehnologiei, ci și impactul educațional real asupra oamenilor.
Din partea noastră, Comisia Europeană va sprijini statele membre în această transformare critică.”