Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Liber „Educația” Galați în procese privind drepturile salariale ale unor membri de sindicat. Disputa vizează calcularea gradației de merit și a majorării pentru dirigenție în perioada aplicării etapizate a Legii salarizării nr. 153/2017.
Decizia CCR nr. 176 din 26 februarie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 933 din 9 noiembrie 2026.
Pe scurt, profesorii reprezentați de sindicat considerau că au de primit bani în plus pentru gradația de merit și dirigenție. Neînțelegerea era despre calcul: salariile creșteau treptat potrivit legii din 2017, iar Înalta Curte stabilise că și aceste drepturi trebuiau luate în calcul în cadrul creșterilor etapizate, până la atingerea salariului din noua grilă. Sindicatul considera că această interpretare îi dezavantaja și a contestat-o la CCR.
Decizia publicată acum nu acordă diferențe salariale, nu introduce o nouă formulă de calcul și nu elimină gradația de merit sau majorarea pentru dirigenție. CCR a respins excepția din motive de admisibilitate, fără să pronunțe o nouă soluție pe fond asupra constituționalității regulii contestate.
Care era problema: la ce salariu și de când se calculau aceste drepturi
Disputa nu privește condițiile pentru obținerea gradației de merit sau pentru desfășurarea activității de dirigenție. Ea privește modul în care drepturile salariale aferente erau calculate în perioada de trecere la salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.
Legea prevedea aplicarea în etape a noilor reguli de salarizare. Textul analizat de CCR, articolul 38 alineatul (1), stabilește:
„Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.”
Asta înseamnă că data intrării în vigoare a legii nu coincidea, pentru toate categoriile de personal, cu momentul în care salariile erau calculate integral potrivit noilor grile.
În cazul profesorilor, întrebarea era cum se iau în calcul gradația de merit și majorarea pentru dirigenție până când salariul de bază ajunge la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022.
Ce stabilise Înalta Curte în 2021
Prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție stabilise o interpretare unitară a prevederilor referitoare la cele două drepturi salariale.
„În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și art. 8 din anexa nr. I capitolul I litera B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic beneficiază de gradația de merit sau de majorarea de dirigenție începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022. Până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispozițiile art. 38 alin. (4¹) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranșelor de majorare.”
Mai simplu, interpretarea distingea două situații:
- Până la atingerea nivelului salarial din grila pentru 2022: începând cu 1 ianuarie 2019, gradația de merit și majorarea pentru dirigenție erau luate în calcul la stabilirea salariului prevăzut pentru 2022. Diferența față de salariul de bază din decembrie 2018 era folosită pentru determinarea tranșelor de creștere salarială.
- După atingerea sau depășirea acestui nivel: drepturile se acordau potrivit prevederilor din anexele Legii nr. 153/2017.
Cu alte cuvinte, în perioada de tranziție, aceste drepturi intrau în calculul nivelului salarial către care se făcea creșterea în etape. Nu era vorba despre aplicarea automată și integrală a noilor reguli la salariul aflat în plată încă de la intrarea în vigoare a legii.
Referirea la „anul 2022” desemnează nivelul salarial din grilă. Potrivit formulării Înaltei Curți, relevant era momentul în care salariul de bază ajungea efectiv la acel nivel sau îl depășea.
Ce a contestat Sindicatul „Educația” Galați
Sindicatul a susținut că Înalta Curte a depășit rolul de interpretare a legii, stabilind un termen de aplicare și o formulă de calcul pentru aceste drepturi.
În motivarea excepției, redată de CCR, sindicatul arată că instanța supremă „a eliminat posibilitatea acordării drepturilor salariale pentru gradația de merit și pentru activitatea de dirigenție pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2018.”
Tot potrivit documentului, sindicatul a susținut că Înalta Curte „a completat Legea-cadru nr. 153/2017 cu o formulă de calcul pentru gradația de merit și dirigenție”.
Acestea sunt argumentele sindicatului, nu constatări ale CCR că toți profesorii ar fi fost lipsiți de plata gradației de merit sau a dirigenției în perioada respectivă.
La ședința Curții Constituționale a participat Adrian Andrășescu, președintele Sindicatului Liber „Educația” Galați. Potrivit deciziei, acesta a susținut că „drepturile în discuție sunt drepturi salariale fundamentale, care fac parte din salariul de bază”.
Excepția fusese ridicată în trei dosare aflate la Curtea de Apel Galați — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. Instanța a sesizat CCR prin încheieri din 12 mai 2022.
Poziția Curții de Apel Galați: intrarea în vigoare a legii nu însemna aplicarea imediată a tuturor calculelor salariale
Curtea de Apel Galați a apreciat că excepția era neîntemeiată. În opinia instanței, redată în document, „autoarele confundă momentul intrării în vigoare a legii, care a fost 1 iulie 2017, cu momentul în care prevederile acesteia privind modul de calcul al salariului le vor fi aplicate integral, față de dispozițiile acesteia de aplicare etapizată.”
Instanța a considerat că decizia Înaltei Curți explica modul de calcul al drepturilor salariale pentru personalul din învățământ în perioada aplicării etapizate a legii.
De ce a respins CCR excepția ca inadmisibilă
CCR arată că analizase deja critici identice prin Decizia nr. 96 din 16 martie 2023, când respinsese, tot ca inadmisibilă, o excepție cu același obiect.
Curtea face distincție între două lucruri: contestarea constituționalității unui text de lege în interpretarea dată de Înalta Curte și nemulțumirea față de modul în care Înalta Curte a interpretat și aplicat legea.
Reluând argumentele din decizia anterioară, CCR precizează că „autorul dorea ca instanța constituțională să realizeze un control asupra modului în care Înalta Curte de Casație și Justiție a înțeles să soluționeze recursul în interesul legii cu care a fost sesizată și nu aducea veritabile critici de constituționalitate textului, așa cum a fost acesta interpretat.”
În acest caz, CCR a constatat că au fost invocate aceleași critici ca în dosarul soluționat în 2023:
„Având în vedere această împrejurare, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Prin urmare, prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă.”
Ce înseamnă concret pentru profesori
Prin această hotărâre, CCR nu înlătură interpretarea stabilită de Înalta Curte în 2021 și nu dispune plata unor diferențe salariale.
Totodată, respingerea ca inadmisibilă nu înseamnă că CCR a verificat din nou, pe fond, constituționalitatea formulei contestate și a declarat-o constituțională. Curtea a considerat că argumentele formulate nu permit un asemenea control în cauza analizată.
Nu stabilește nici ce sumă ar avea de primit fiecare profesor și nici soluția finală a fiecărui proces salarial în care a fost ridicată excepția. Obiectul deciziei este exclusiv excepția de neconstituționalitate trimisă la CCR.
Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi și este „definitivă și general obligatorie.”