Migrația românilor s-a amplificat în 2018. Potrivit datelor INS aproape 239.000 de români au plecat în străinătate pentru o perioadă mai lungă de 12 luni. Numărul emigranților temporari este cel mai mare din 2010 încoace, fiind în al cincilea an consecutiv de creștere, conform comunicatelor din anii trecuți, consultate de Edupedu.ro. Remarcabil este și numărul record de bărbați care au emigrat, cu 47% mai mare decât al femeilor, potrivit datelor defalcate pe sexe, oferite de Institutul Național de Statistică.
Numărul emigranților temporari de lungă durată a fost de 238.926 în anul 2018, în creștere cu 19.599 de persoane față de anul trecut. Raportat la datele din ultimul deceniu, migrația românilor a fost cea mai mare din 2010 încoace. Față de anul 2015, de exemplu, numărul emigranților a crescut cu 51.460 de persoane, asta înseamnă 27,45%.
Cele 239 de mii de persoane sunt echivalentul populației unui oraș de mărimea Ploieștiului, cel mai mare oraș și reședința județului Prahova. Migrația de anul trecut a fost mai mică față de cea din anul 2009, când România intra în criză economică și când plecau din țară într-un singur an 246.626 de persoane, potrivit INS.
Defalcate pe sexe, datele despre migrația temporară de lungă durată arată că pleacă din țară tot mai mulți bărbați. Dacă în anii trecuți numărul acestora era ușor mai mare decât al femeilor, anul 2018 aduce o diferență considerabilă, de 45.696. Asta înseamnă cu 47,3% mai mulți bărbați emigranți.
În ultimii 4 ani au plecat din țară 855.175 de români, adică 4,4% din populația rezidentă a României la data de 1 ianuarie 2019.
Migraţia internaţională temporară de lungă durată se referă la persoane care îşi schimbă reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în perioada de referinţă. Iar emigranţi sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni, potrivit metodologiei INS.
În iunie 2019 Comisia Europeană publica un raport în care arăta că România ar putea pierde 40% din populație, în special cea activă, în scenariul în care migrația intra-UE s-ar dubla. Analiza privind scenariile demografice explică faptul că în România efectul unui asemenea exod al creierelor, al oamenilor calificați și educați, ar avea un impact demografic direct. Dacă scenariul s-ar adeveri, în diaspora ar ajunge o populație cu origini românești mai mare decât în țara de origine.
Cum afectează migrația România
Majoritatea migranților sunt adulți tineri, activi, majoritatea cu studii sau calificări, iar efectul direct al emigrării lor este pierderea populaţiei active în primul rând. Asta înseamnă mai multe efecte indirecte, printre care reducerea numărului de familii noi, deoarece numărul de potențiali părinți este mai mic, potrivit sursei citate.
Aproape jumătate, 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani spun că ”da”, și-ar dori să emigreze. Asta suține sociologul Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București. Acesta a citat datele unui sondaj internațional făcut pe 30 de mii de tineri din nouă țări ale Uniunii Europene: Germania, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia, Letonia, Italia, Spania și România. În țara noastră, potrivit lui Dumitru Sandu, ar fi participat 2.000 de persoane la acest sondaj.
Cu cât sunt mai educați, cu atât e mai mare predispoziția oamenilor spre migraţie pentru a câștiga mai bine de pe urma calificării lor.
Concluzia apare într-un studiu UNESCO. Preferințele și aspirațiile oamenilor, ca rezultat al educației, îi fac pe oameni să părăsească zonele rurale sau slab dezvoltate și să migreze în căutarea câștigurilor potențiale mai mari. După ce au analizat 53 de state, specialiștii au ajuns la concluzia că probabilitatea migrației s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat în rândul celor cu educație secundară (liceu și gimnaziu) și s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educație.
Peste 6.500 de profesori de liceu și gimnaziu, învățători și educatori au emigrat din România
Aceştia și-au cerut recunoașterea profesiei în țările Uniunii Europene, potrivit Bazei de date a profesiilor reglementate a Comisiei Europene. Cadrele didactice sunt astfel pe locul al treilea în topul migrației specialiștilor, după cele 18.597 de asistente medicale și cei 12.103 medici înregistrați în statisticile oficiale.
Cât de educată va fi forţa de muncă din Europa în 2060
Dacă s-ar menţine actualele condiţii din piaţa forţei de muncă şi tendinţele ar rămâne constante, specialiştii susţin că dimensiunea totală a forței de muncă se va modifica de la 245,8 milioane la 214,1 milioane
în următoarele patru decenii. Această scădere se datorează numai faptului că vor exista mai puțini lucrători cu studii elementare (învățământ primar) și medii (secundar superior și inferior).
Scăderea prognozată a forței de muncă provine de la populația cu niveluri scăzute de educaţie (de la 50,7 la 14,0 milioane) și studii medii (de la 108,2 la 74,2 milioane).
În același timp va creşte numărul lucrătorilor care au o educație post-liceală (cum ar fi formarea tehnică), dar şi a celor cu diplomă de licența, diploma de masterat sau doctorat. În mod semnificativ, aceste grupuri de oameni din ce în ce mai educaţi şi mai calificaţi se așteaptă să crească cu 45%, în următorii 40 de ani, notează raportul.
SURSA FOTO: pexels.com