Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a vorbit, într-un interviu pentru Edupedu.ro, despre noul Pachet European pentru Educație și Competențe. Aceasta a subliniat că inițiativa prevede „înființarea a 100 de alianțe școlare europene în fiecare an, inclusiv în zonele defavorizate”, cu scopul de îmbunătăți nivelul de competențe al elevilor. În plus, profesorii, pentru care Comisia cere condiții de muncă mai bune, vor lua parte la dezbateri pe Educație organizate la nivelul UE.
- Roxana Mînzatu, a prezentat joi, 5 noiembrie, noul Pachet pentru Educație și Competențe, care propune statelor membre, între altele, condiții mai bune de lucru, reducerea sarcinilor birocratice, formare inițială solidă și oportunități mai bune de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice, în contextul deficitului de profesori în creștere la nivelul UE. Inițiativa Comisiei vizează și îmbunătățirea competențelor de bază ale elevilor, utilizarea tehnologiei în educație, timpul petrecut de elevi online și educația și formarea profesională.
„Prima propunere este inversarea declinului acestor competențe, prin investiții și reforme orientate către nevoile elevilor, mai multă autonomie pentru școli și profesori și prin metode de predare care și-au demonstrat eficiența”, a subliniat Roxana Mînzatu.
În acest sens, vor fi dezvoltate Alianțe Școlare Europene, „pe modelul Alianțelor Universităților din Europa”, care „vor aduce împreună școli și autorități școlare din mai multe state membre pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor, prin metode și obiective măsurabile, pentru cel puțin una dintre competențele de bază. Obiectivul este înființarea a 100 de alianțe ale școlilor în fiecare an, inclusiv în zonele defavorizate”, a mai explicat aceasta.
În ceea ce privește profesorii, vicepreședinta Comisiei Europene a precizat că inițiativa include măsuri pentru creșterea atractivității profesiei de cadru didactic, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru profesori, dar și includerea acestora în dezbaterile organizate la nivel european pe teme legate de Educație.
„În condițiile în care doar unu din cinci profesori din Uniune crede ca vocea sa e auzită și că poate influența politicile educaționale, am propus ca reprezentanții profesorilor și partenerii sociali europeni din educație să participe direct, în fiecare semestru, la dialogul european privind politicile educaționale”.
Redăm interviul integral cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene
Reporter: Ce noutăți aduce Pachetul European pentru Educație și Competențe?
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: În primul rând, abordarea acestui Pachet este nouă, pentru că privește provocările drept în față și propune soluții clare. Rezultatele PISA publicate în 2026 confirmă un declin îngrijorător al competențelor de bază la nivelul Uniunii Europene. În 25 de state membre din 27, numărul profesorilor este insuficient. Condițiile necorespunzătoare din școli au fost unul dintre factorii declanșatori ai protestelor tinerilor din Europa, în această toamnă. Iar dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de vârf ilustrează un necesar tot mai mare de tehnicieni pe piața muncii.
Am gândit acest Pachet pornind de la nevoile cele mai presante ale Uniunii, folosind direcții de acțiune care au dat deja rezultate la nivel european. Concret, propunem măsuri și soluții pentru a întări cei patru piloni care definesc sistemul educațional preuniversitar: elevii, profesorii, școlile și formarea profesională.
Avem așadar patru priorități: dezvoltarea competențelor de bază, folosirea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în educație, întărirea profesiei didactice și modernizarea educației și formării profesionale.
Reporter: Ce măsuri vor fi luate pentru dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor de bază în rândul elevilor?
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Într-un viitor în care materia de bază va fi schimbarea, fiecare tânăr european trebuie să aibă fundamente solide: să înțeleagă un text, să folosească matematica, să înțeleagă științele, să navigheze în siguranță în spațiul digital și să participe informat la viața comunității.
Prima propunere este inversarea declinului acestor competențe, prin investiții și reforme orientate către nevoile elevilor, mai multă autonomie pentru școli și profesori și prin metode de predare care și-au demonstrat eficiența.
Alianțele Școlilor Europene, dezvoltate pe modelul Alianțelor Universităților din Europa, vor aduce împreună școli și autorități școlare din mai multe state membre pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor, prin metode și obiective măsurabile, pentru cel puțin una dintre competențele de bază.
Obiectivul este înființarea a 100 de alianțe ale școlilor în fiecare an, inclusiv în zonele defavorizate. În România, patru școli din județele Buzău și Vâlcea participă deja la etapa-pilot a Alianțelor Școlilor Europene, finanțată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.
Din primul trimestru al anului viitor, vom conecta serviciile naționale și regionale de consiliere și sprijin educațional într-o rețea europeană. Scopul este ca școlile să poată identifica mai ușor soluții la problemele cu care se confruntă: de la conducerea școlii și îmbunătățirea condițiilor de studiu până la utilizarea inteligenței artificiale și colaborarea cu părinții. Erasmus+ va sprijini și înființarea a 30 de servicii regionale.
Reporter: Ce măsuri propuneți în ceea ce privește profesorii?
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Pentru că educația este o competență exclusivă a statelor membre, am propus o recomandare a Consiliului care cere acestora să răspundă deficitului de cadre didactice prin condiții de muncă mai bune, cariere atractive, pregătire inițială solidă și formare continuă. Profesorii trebuie să aibă și pregătirea, și libertatea profesională de a decide cum folosesc inteligența artificială la clasă.
Din 2027, Academiile Erasmus+ pentru profesori, în noua lor formulă, vor sprijini în special profesorii debutanți și directorii de școli, pentru îmbunătățirea metodelor de predare și reducerea birocrației.
În condițiile în care doar unu din cinci profesori din Uniune crede ca vocea sa e auzită și că poate influența politicile educaționale, am propus ca reprezentanții profesorilor și partenerii sociali europeni din educație să participe direct, în fiecare semestru, la dialogul european privind politicile educaționale.
Reporter: Cum trebuie să fie abordată utilizarea inteligenței artificiale în școli?
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: În ceea ce privește tehnologiile educaționale, pentru prima dată statele membre vor putea construi o bază digitală comună pentru educație la nivel european, prin Consorțiul pentru o infrastructură digitală europeană în Educație (EDU-EDIC). Opt state membre sunt deja parte a inițiativei, sub coordonarea Țărilor de Jos. Ele vor testa împreună tehnologii de vârf, vor verifica modul în care platformele lor educaționale pot face schimb de informații și vor stabili metode clare de protecție a datelor elevilor. Construim astfel baza unei infrastructuri aflate sub control european, care să reducă dependența de furnizori din afara Uniunii și să susțină instrumente de inteligență artificială de încredere pentru școli.
Începând din viitorul an școlar, vom testa un Certificat de competențe în domeniul inteligenței artificiale pentru elevii de 15 ani, care vor învăța să verifice răspunsurile primite, să recunoască manipularea și să decidă când să lucreze fără IA.
Pregătim și un angajament european pentru utilizarea sănătoasă a ecranelor, care va fi lansat în 2027. Vrem să ajutăm școlile, părinții și elevii să stabilească reguli practice privind siguranța online, timpul petrecut în fața ecranelor și echilibrul cu celelalte activități din viața unui copil. În ceea ce privește Strategia pentru Învățământul Profesional și Tehnic, de altfel prima la nivel european, vrem ca acest parcurs să devină o primă opțiune.
Reporter: Ce măsuri concrete a propus Comisia pentru modernizarea și formarea educației profesionale?
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: În UE, datele arată că 8 din 10 absolvenți de formare profesională își găsesc un loc de muncă. Dar economia și tehnologiile evoluează. De aceea, încă de anul viitor, vom testa un accelerator european de formare sectorială, în care furnizorii de formare ar putea introduce cursuri scurte de specializare atunci când angajatorii au nevoie de competențe noi.
Europa se poate dezvolta doar cu elevi care înțeleg ceea ce citesc și stăpânesc competențele de bază, cu sprijin pentru profesorii din sistem, dar și pentru cei care se vor veni la catedră, cu școli pregătite pentru era inteligenței artificiale și cu un învățământ profesional și tehnic pe care tinerii să îl aleagă cu încredere, ca primă opțiune.
Reporter: Care sunt noutățile în ceea ce privește programul Erasmus+?
Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene: Erasmus+ se deschide, la rândul său, către mai mulți oameni și mai multe țări. Regatul Unit revine în 2027, Elveția urmărește asocierea în același an, iar cu Canada am convenit lansarea negocierilor pentru o participare mai amplă. Pentru viitorul program, propunem burse în domenii strategice și mai multe oportunități în sport și voluntariat. Prioritatea mea este ca această deschidere să ajungă și la tinerii cu mai puține posibilități. Veniturile familiei nu trebuie să decidă cine poate beneficia de o experiență europeană de învățare.