Giulia Bîscoveanu, elevă în clasa a VI-a la Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina, a fost aleasă să interpreteze personajul principal, Olguța, în ecranizarea cărții pentru copii „Olguța și un bunic de milioane”, scrisă de Alex Moldovan. Pasionată de teatru, a urmat cursuri de vară la Biblioteca din oraș, și-a dorit să joace în film, iar fără sprijinul prietenilor, profesorilor și școlii care a votat-o la casting, nu ar fi câștigat, spune Giulia Bîscoveanu, într-un interviu pentru Edupedu.ro în timpul filmărilor, care între timp s-au încheiat.
- Filmul „Olguța și un bunic de milioane” se va lansa în cinematografe pe 12 februarie 2027 iar Edupedu.ro este partener media
Giulia Bîscoveanu elevă în clasa a VI-a la Colegiul Național „Ion Minulescu” din Slatina a fost aleasă să o interpreteze pe Olguța în ecranizarea cinematografică a celebrei cărți pentru copii „Olguța și un bunic de milioane”, după romanul lui Alex Moldovan. Ea a fost aleasă în această vară în urma unui casting național, la care s-au înscris peste 1.300 de fete.
„Profesorii m-au susținut de la început. Toată școala mea m-a susținut. Atunci când a fost castingul au postat chiar pe pagina de Facebook a școlii un anunț, ca să mă voteze cât mai multă lume”, spune Giulia.
Îi place mult teatrul, a urmat cursuri timp de doi ani la Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu” și îi place să citească.
„Mi-a plăcut teatrul de când era mai mică. De pe la 4-5 ani, tot spuneam că vreau să fiu actriță. Undeva în adâncul sufletului meu, îmi doream, și mă bucur că am reușit să îmi împlinesc visul de a juca într-un film. Mă mai gândesc la visul de a deveni actriță, am abia 12 ani, dar voi continua cursurile”, spune Giulia.
Îi place mult să citească iat cartea „Olguța și bunicul de milioane” a citit-o „pe nerăsuflate”.
„Cred că este o carte pe care eu o s-o iubesc pentru întotdeauna. Țin minte că prima dată am citit 140 și ceva de pagini pe nerăsuflate. Nu am făcut nimic altceva în afară de citit, băut apă și poate am mâncat. Venise ora de somn și nu voiam să termin. Nu voiam să închid cartea. Voiam să mai citesc. Atât de mult mi-a plăcut. Iar la prima probă am avut mari emoții și pentru că l-am cunoscut pe autorul Alex Moldovan”, mai spune Giulia.
Le transmite copiilor „să citească mult, cât de multe cărți pot. Și filmele sunt foarte bune, o să vedeți cum va fi „Olguța și un bunic de milioane” (abia aștept). Uneori, însă, filmele nu redau exact cum este acțiunea cărții.
Recomand să citiți „Olguța și un bunic de milioane”, carte menționată și în unele manuale școlare, pentru că, cine știe, ar putea ajunge să fie unul din subiectele la Evaluarea națională de la clasa a VIII-a”.
„Olguța și un bunic de milioane”, a fost una dintre cărțile finaliste ale Trofeului Arthur și face parte dintr-o serie de 4 cărți. În curând se va lansa și al cincilea volum.
Din distribuția filmului fac parte: Dana Rogoz (citeste aici interviu), Șerban Pavlu, Victoria Raileanu, Adrian Nartea, Costel Bojog și Silviu Mircescu. Regizorul spaniol Pedro B. Abreu și directorul de imagine Mario Montero coordonează realizarea peliculei.
Redăm interviul integral acordat de eleva Giulia Bîscoveanu pentru Edupedu.ro
Edupedu:ro Ai făcut cursuri teatru înainte să obții rolul. Cum s-a întâmplat asta?
Giulia: Da. Am făcut cursuri timp de doi ani la Biblioteca Județeană Olt „Ion Minulescu” de la noi din Slatina cu doamnele coordonatoare pe Ștefania Lîlă și Elena Nicolescu.
Când era mai mică, eram mai timidă și copiii se luau de mine. Nu eram atât de curajoasă încât să le răspund, să zic ceva cuiva. Având în vedere că alte prietene mergeau acolo, mi-am zis: „hai că vin și eu”. Cam așa a început povestea.
Mi-a plăcut foarte mult să merg la acele cursuri, să aflu mai multe despre actorie, să joc teatru, să spun monologuri.
Edupedu: Simți că te-au ajutat cursurile ca să obții rolul și acum pe platoul de filmare, înțelegi mai bine să intri în pielea personajului tău?
Giulia: De când eram mică mi-a plăcut poezia. Bunica mea a fost învățătoare, și mă tot învăța poezii, cum să interpretez. Într-un fel, cred că acela a fost un punct de start pentru teatru. Îmi plăcea foarte mult să recit. Apoi au urmat cursurile și mi-am dorit mult să joc și într-un film, să văd dacă pot să fac asta.
Edupedu: Îți place să citești?
Giulia: Da, chiar îmi place să citesc. Vă spun sincer, citesc cu cea mai mare plăcere, asta fac în timpul liber. Primul lucru pe care-l fac când prind puțin timp liber e să citesc sau să mă uit la un film pe care nu l-am mai văzut. Depinde cum mă simt.
Edupedu.ro: Cum ai descoperit cartea „Olguța și bunicul de milioane”? Ai citit-o înainte de casting?
Giulia: Eu nu citisem cartea înainte să mă înscriu la casting. Știam numele autorului Alex Moldovan, pentru că una din cărțile mele preferate până la momentul actual era chiar una scrisă de el: „Povești de citit pe sub bancă” (Editura Arthur). Dar mi-am cumpărat-o și am început să o citesc când am aflat că am fost selectată să dau prima probă. Mi-a plăcut foarte mult să citesc „Olguța și bunicul de milioane”. Acum, cred că este o carte pe care eu o s-o iubesc pentru întotdeauna. Țin minte că prima dată am citit 140 și ceva de pagini pe nerăsuflate.
Nu am făcut nimic altceva în afară de citit, băut apă și poate am mâncat. Venise ora de somn și nu voiam să termin. Nu voiam să închid cartea. Voiam să mai citesc. Atât de mult mi-a plăcut. Iar la prima probă am avut mari emoții și pentru că l-am cunoscut pe autorul Alex Moldovan. Dar m-am bucurat mult că și el și actorii, cu toată echipa de producție care era acolo, m-au încurajat mult.
Edupedu: De ce crezi că prinde la copii stilul acesta de scris? De ce a prins seria „Olguța”?
Giulia: Stilul lui Alex Moldovan e pe gustul copiilor pentru că nu îi plictisește, cum sunt unele dintre cărțile pe care le avem pe lista de citit pentru școală. Nici la cartea „Povești de citit pe sub bancă” nu găsești vreun moment în care să îi dai skip. Poate exagerez, or fi unele, dar care țin de firul narativ pe care nu-l poți omite oricum, pentru că după aceea nu mai are logică acțiunea.
Edupedu: De ce ai vrut să fii Olguța? Cum ai decis că vrei la casting?
Giulia: Am văzut pe internet că se caută personajul Olguța, i-am arătat mamei mele anunțul și i-am spus că aș vrea să mă înscriu. Mama a zis că „poate”, care pentru mine însemna un „poate … mai mult înspre nu”, adică un fel de „ mai vedem”. Între timp, o prietenă mi-a trimis și ea anunțul, pentru că s-a gândit la mine, dar i-am zis că nu cred că mă lasă mama. Dar prietena mea a zis „lasă că vorbim eu și mama mea cu mama ta”. Și iată așa, cu ajutorul prietenei mele și al mamei ei care au convins-o pe mama să mă înscrie, am reușit să particip la casting.
Edupedu.ro: Cum s-a desfășurat castingul?
Giulia: A fost un concurs național unde au fost peste 1.300 de fete care au trimis probe și prezentări online. Au fost alese în prima etapă 80, pentru semifinale din București, Cluj, Timișoara, Iași, după care, din fiecare oraș s-au ales câte cinci fete, cele care au avut cele mai multe voturi, plus unanimitatea comisiei de casting, din care făcea parte și autorul. 60% a fost votul juraților.
La fiecare probă am avut de jucat, pe un text primit dinainte, câteva scene. L-am cunoscut pe regizor online, la proba finală, și am avut ocazia să vorbesc cu el în engleză. Și atunci am avut mari emoții, fiindcă nu știam cum m-aș putea descurca să primesc indicații în engleză și să le execut apoi în română.
Edupedu.ro: Ai început deja filmările de câteva zile bune. Cum este atmosfera pe platourile de filmare? (n. red între timp, filmările s-au încheiat)
Giulia: Mie mi se pare puțin ireal și nu am mai avut experiența aceasta, Am ajutorul tuturor actorilor care sunt pe lângă mine, niște actori foarte talentați și care mă sprijină și mă susțin și îmi dau și sfaturi.
Edupedu.ro: Joci alături de Dana Rogoz, care interpretează rolul mătușii tale. Cum e să jucați împreună?
Giulia: Eu nu o cunoșteam, nu văzusem niciun film cu ea, dar mama și tata mi-au povestit despre cariera ei începând cu Abracadabra și de-abia așteptam să o cunosc. Eu zic că ne înțelegem foarte bine și chiar mă bucur că joc cu ea, deoarece este extraordinară, un om de la care am multe de învățat.
Edupedu: Sunteți o gașcă de copiii în film. I-ai cunoscut? Cum vă înțelegeți la filmări?
Giulia: Da, sunt trei copii. Eva, cu care m-am înțeles din prima secundă, cu care am schimbat imediat numere de telefon. Bianca, fata care o joacă pe Cora, și cu ea mă înțeleg foarte bine. Și mai este și băiatul care îl joacă pe Victor, pe care, la fel, mă bucur că l-am cunoscut. Ne înțelegem toți foarte bine.
Olguța, personajul meu, are și un cățel. Prima dată mi-a fost un pic frică de el, pentru că am avut niște experiențe mai neplăcute cu câinii când era mai mică. A fost puțin greu la început, dar m-am acomodat foarte repede, după ce am petrecut puțin timp împreună, deoarece este câine foarte drăguț și foarte cuminte.
Edupedu:ro: Vei filma și o perioadă în timpul școlii, te temi că va fi mai greu să te descurci?
Giulia: Încerc cât de mult pot să merg și la școală, deoarece dacă joc în film nu înseamnă că trebuie să las școala. În niciun caz. Acum profit de faptul că sunt în vacanță.
Edupedu.ro: Profesorii tăi știu că joci într-un film?
Giulia: Da, profesorii m-au susținut de la început. Toată școala mea m-a susținut. Atunci când a fost castingul, au postat chiar pe pagina de Facebook a școlii un anunț, ca să mă voteze cât mai multă lume.
Edupedu.ro: Profesoara de limba română ce spune? A citit cartea? Ați discutat despre acțiune?
Giulia: Având în vedere că eram în vacanță nu am apucat să povestim, însă, ea m-a susținut foarte mult. După ce am vorbit cu coordonatoarea de la teatru și cu doamna dirigintă, am sunat-o apoi și pe doamna profesoară de Română. Eram împreună cu toate colegele într-o cameră, am sunat-o și i-au zis în cor: «Doamna, a luat Giulia rolul!». A fost un moment foarte frumos, iar doamna profesoară s-a bucurat mult pentru mine..
Edupedu: Ai vrea să devii actriță mai departe?
Giulia: Inițial nu mi-am dorit să fiu actriță, adică nu mi-am propus asta. Da, am visat în adâncul sufletului meu, dar toată lumea pe lângă mine îmi zicea că asta nu este o meserie, în sensul că nu câștigi bani din ea, că îți trebuie bani ca să te întreții să faci actorie. Poate și pentru că nimeni nu prea înțelege exact cum se studiază și cum se practică această meserie, dar și pentru că sunt mulți absolvenți de actorie și nu toți reușesc să se întrețină din meseria lor. Însă mie mi-a plăcut teatrul de când era mai mică. De pe la 4-5 ani, tot spuneam că vreau să fiu actriță.
Undeva în adâncul sufletului meu, îmi doream, și mă bucur că am reușit să îmi împlinesc visul de a juca într-un film. Înseamnă ceva pentru mine. Mă mai gândesc la visul de a deveni actriță, am 12 ani, sunt totuși mică. Dar voi continua cursurile.
Edupedu: Sora ta mai mică ce spune despre faptul că o să te vadă într-un film?
Giulia: Nu cred că a realizat foarte bine ce o să se întâmple, că o să joc într-un film, însă este fericită pentru mine.
Edupedu.ro: În final, poți să le transmiți un mesaj copiilor de vârsta ta? Cât de important crezi că a fost pentru tine să citești și să te uiți la filme ca să îți realizezi visul?
Giulia: Să fie curajoși și când găsesc o oportunitate de genul acesta, cum am avut eu cu „Olguța”, niciodată să nu treacă pe lângă ea, să nu o lase să plece, să încerce să se implice cât de mult pot. Dacă nu era mama prietenei mele, care să fie atât de insistentă, poate că eu nu aveam cum să mă înscriu. Dacă n-ar fi fost atâția oameni care să mă sprijine, pentru că au văzut că îmi doresc foarte mult și fac tot ce pot pentru oportunitatea aceasta, poate că nu aș fi fost eu Olguța.
Dacă nu aș fi avut sprijinul familiei, poate că mi-ar fi fost foarte greu să particip la filmări. Și tot așa. Contează foarte mult, pe lângă curaj, sprijinul și încrederea.
Aș încuraja copiii să citească mult, cât de multe cărți pot. Și filmele sunt foarte bune, o să vedeți cum va fi „Olguța și un bunic de milioane” (abia aștept). Uneori, însă, filmele nu redau exact cum este acțiunea cărții. Să vă dau un exemplu. „Matilda” este cartea mea favorită, pe lângă cărțile cu Olguța, desigur. Dar există mici diferențe între cartea Matilda și filmul muzical, uneori mai mici, uneori mai mari. Și e important să citești și cartea, să vezi și filmul.
Recomand să citiți „Olguța și un bunic de milioane”, carte menționată și în unele manuale școlare, pentru că, cine știe, ar putea ajunge să fie unul din subiectele la Evaluarea națională de la clasa a VIII-a.