Noile legi ale Educației aduc schimbări în cariera didactică. Ministrul Educației a explicat în contextele examenelor din ultima perioadă, de Bacalaureat și Titularizare, într-un interviu acordat Karinei Dorobanțu, elevă în clasa a XII-a, publicat de Edupedu. Interviul a fost acordat pe 24 iulie 2023. Una dintre modificări este cea care privește mutarea titularizării după examenul de definitivat, a cărui denumire va deveni licențierea în profesie.
Ministerul Educației se concentrează pe crearea unui mediu favorabil pentru profesori și elevi, astfel încât să fie stimulați să performeze în mod corespunzător, susține Ligia Deca în interviul acordat. Aceasta mai spune că prin asigurarea unor posturi viabile pentru profesori, oferindu-le oportunități de dezvoltare profesională și variante diverse de dezvoltare în carieră, inclusiv în zona managerială sau de mentorat.
Ministrul a mai discutat despre Bacalaureat, din 2026 se vor introduce schimbări care vor avea efect la examenul de bacalaureat 2029, prin apariția unei noi probe la profilul opus, pentru a le oferi mai multe opțiuni pentru carierele lor viitoare.
Traseul prevăzut de Legea Educației pentru un viitor profesor
Potrivit declarațiilor ministrului Educației, modul în care un student va deveni profesor va fi unul ușor diferit de cel cu care ne-am obișnuit: „O primă măsură în acest sens care apare în noua Lege a Educației este faptul că pentru masteratul didactic de un an profesorii vor primi o bursă egală cu salariul mediu [editare ulterioară] pe economie. Deci, odată ce masteratul devine condiție pentru această profesie, ei vor fi plătiți ca profesori debutanți”. Art. 171 (1) din Legea Educației precizează: „e) pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor în învățământul gimnazial, liceal și terțiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor cel puțin una din următoarele condiții:
(i) absolvirea cu examen de licență în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(ii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență din domeniul Științe ale educației și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(iii) absolvirea cu examen de licență a unui program de licență în profilul postului și absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an și jumătate.”
Potrivit și legii care intră în vigoare din 2 septembrie, va trebui ca orice profesor să aibă masteratul didactic, care va fi completat de un program intensiv de practică în școli, aproximativ 80%. De asemenea, aceștia vor avea parte și de licențierea în cariera didactică, care constă în evaluarea portofoliului personal și o probă scrisă organizată de Ministerul Educației, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației: Art. 174 din Legea Educației — „(1) Examenul național de licențiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de evaluare a portofoliului personal și o probă scrisă și este organizat de Ministerul Educației, conform unei metodologii care urmează să fie elaborată”.
De anul viitor, universitățile ar trebui să aibă programul de masterat didactic prevăzut în noua lege, inclus în curricula acestora pentru pregătirea eficientă a viitorilor profesori, conform Legii Educației: Art. 101 – „(6) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite ECTS se organizează de instituțiile de învățământ superior pentru absolvenții programelor de licență care au parcurs un program de formare psihopedagogică de 30 credite ECTS. Absolvenții specializărilor de licență în domeniul Științele educației se consideră absolvenți ai programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS, atât timp cât disciplinele acestui program sunt cuprinse în programul lor de licență.
(7) Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite ECTS cuprinde stagiatura didactică, dublu coordonată de către instituția de învățământ superior organizatoare și unitatea de învățământ preuniversitar de aplicație unde are loc stagiatura didactică, cu 48 de credite ECTS și activități specifice desfășurate în cadrul instituției de învățământ superior, cu 12 credite ECTS.
(8) Programul de studii universitare de masterat didactic integrat, de 90 de credite ECTS, se organizează de instituțiile de învățământ superior pentru absolvenții programelor de licență care nu au parcurs programul de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS. Programul de studii cuprinde, pe lângă stagiatura didactică și activitățile specifice desfășurate în cadrul 58 instituției de învățământ superior, precum și programul de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS.”
În prezent, în Legea Educației (Art. 248) pentru ocuparea funcțiilor de profesor în învățământul liceal și gimnazial profesorilor le este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, firește, în funcția didactică corespunzătoare studiilor.
Ministrul Educației propune noi rute pentru profesori: managerială, de mentorat și suport remedial
Ligia Deca a mai vorbit despre așteptări pe care trebuie să le aibă profesorii debutanți: introducerea a trei noi rute distincte în cariera didactică, opțiunea de specializare în gestionarea managerială a unităților școlare (lucru diferit de perioada actuală, în care profesorii, ca să devină manageri dacă au această dorință, fac anumite masterate și cursuri în timpul profesiei), posibilitatea de a deveni mentori pentru alți educatori, dar și crearea unei rute suport remedial pentru cei care au nevoie de intervenții speciale.
Redăm declarațiile oferite de ministrul Educației, Ligia Deca, referitoare la aceste noi rute educaționale:
„(În ceea ce privește – n.a.) modul în care am gândit cariera didactică, tipul de profil diferit pe care și-l pot alege, ne dorim să putem avea o rută care să ducă într-o zonă managerială, dacă și-o doresc. O rută care să ducă într-o zonă de mentorat, din nou, dacă și-o doresc. Și poate chiar o rută care să fie una remedială sau suport pentru cei care au nevoie de intervenție”.
Timpul de pregătire a unui cadru didactic echivalează cu cel al unui cadru medical
Dacă efectuăm un calcul matematic simplu, vom observa exact parcursul unui viitor profesor. Să presupunem că vorbim despre un profesor debutant, care vrea să intre în sistemul de învățământ. Acesta va urma o facultate de profil, programul unor studii de lungă durată în domeniul specializării, apoi încă doi ani de masterat didactic, adăugând procesului examenul de licențiere în carieră și examenul de titularizare. În această situație, profesorul în cauză va face trei ani de licență, doi ani de masterat pe specializare, doi ani de master didactic cu pondere practică, ceea ce ne arată că profesorul ar urma traiectoria educațională a unui student la medicină, adică circa 7 ani.
Un stimulent gândit în Legea Educației este faptul că cei care aleg cariera didactică și fac masterul didactic vor primi o bursă, echivalentă cu salariul unui profesor debutant. Tot salariul profesorului debutant îl vor primi atât în timpul masteratului, cât și în primii ani la catedră, până obține Licențierea în cariera didactică, conform noii legi.
Schimbări la bacalaureat
Ministrul Educației a mai menționat și schimbări la nivelul examenului de bacalaureat, la probele de competențe, care vor deveni probe scrise și o probă suplimentară la profilul opus. Conform declarațiilor ministrului educației, reforma se aplică elevilor care intră în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026, pentru a da timp suficient revizuirii planurilor-cadru, elaborării programelor școlare și creării manualelor adecvate: „Ce aduce nou examenul de bacalaureat? În primul rând, aduce o testare de competențe de bază pe toată paleta de discipline considerate necesare pentru a putea să fii un cetățean activ. Adică, dacă până acum cei de la profilul real mergeau preponderent pe matematică și științe, profilul uman, bineînțeles cu limba română ca o constantă, mergea pe zona de socio-umane. Acum, va exista o evaluare a competențelor de bază”.
Ministrul Educației, Ligia Deca susține că această schimbare nu îi va mai limita în funcție de profilul lor, astfel ministrul susține că elevii vor fi certificați competențele în diverse domenii, de la științe și matematică, până la discipline socio-umane. Nu există prevăzut în cadrul legal cum se vor face practic aceste certificări.
Ligia Deca: „Dar ideea e să dăm mai multe șanse absolvenților de liceu în zona angajării și în același timp să nu parcurgă toți anii aceștia de limbă străină fără o certificare care să fie valabilă internațional. Până acum, de exemplu, finalizai toți acești ani și o asemenea certificare se făcea în particular. Eu, de exemplu, am dat Diplôme de Langue pentru limba franceză și examenul Cambridge pentru limba engleză. Mi se pare normal ca prin bacalaureat să poți să dai această certificare comparabilă european”.
Primul examen de bacalaureat, în acest format, va fi în 2029
Elevii care se află acum la gimnaziu, în clasa a VI-a, vor susține bacalaureatul sub această formă, conform Ministrului Educației: „Programele vor fi adaptate. Cred că avem nevoie de măsuri pentru pregătire suplimentară pentru examenele naționale. Adică e clar că din varii motive mulți elevi au nevoie de mai multă fixare, mai multă recapitulare și, poate, mai multă perioadă de remediere înainte de examene. Iar asta ar trebui să avem și ca spațiu curricular, adică ca dimensiunea programei în anii terminali. Poate că mai mult din clasa a VIII-a și mai mult din clasa a XII-a ar putea să fie dedicate unor astfel de activități”.
Redăm mai jos interviul integral cu ministrul Educației, Ligia Deca:
Karina Dorobanțu: După cum știm, în iulie 2023, au fost promulgate Legile Educației; cum schimbă acestea sistemul de învățământ din România și ce ar schimba pentru un elev de clasa a XII-a, peste 4 ani, la bacalaureat?
Ligia Deca: Noua formulă de examen de bacalaureat se aplică elevilor care intră clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026. De ce așa și nu altfel? Pentru că, dacă reluăm tot procesul de reformă a planurilor-cadru și a programelor școlare, avem nevoie de un an și jumătate. Întâi sa finalizam planul-cadru, apoi programele și apoi să avem și manualele. Deci generația care va începe în 2025-2026 și care va da bacalaureatul pe noua formulă va lucra pe planurile-cadru revizuite, pe programe în acord cu acestea și, practic, vom putea în acest fel să adecvăm bacalaureatul la această nouă formă.
Așa cum știm, am avut o reformă curriculară pentru nivelul primar și pentru gimnaziu, dar ea nu s-a continuat la liceu. Am funcționat cu acele repere curriculare pe care le-am tot realizat pentru elevi, anul acesta vor fi realizate pentru de clasa a XI-a. Deci acesta este motivul pentru care se aplică mai târziu. Ce aduce nou examenul de bacalaureat? În primul rând, aduce o testare de competențe de bază pe toată paleta de discipline considerate necesare pentru a putea să fii un cetățean activ. Adică, dacă până acum cei de la profilul real mergeau preponderent pe matematică și științe, profilul uman, bineînțeles cu limba română ca o constantă, mergea pe zona de socio-umane. Acum, va exista o evaluare a competențelor de bază.
Dar ideea e să dăm mai multe șanse absolvenților de liceu în zona angajării și în același timp să nu parcurgă toți anii aceștia de limbă străină fără o certificare care să fie valabilă internațional. Până acum, de exemplu, finalizai toți acești ani și o asemenea certificare se făcea în particular. Eu, de exemplu, am dat Diplôme de Langue pentru limba franceză și examenul Cambridge pentru limba engleză. Mi se pare normal ca prin bacalaureat să poți să dai această certificare comparabilă european.
Un alt element de noutate este reprezentat de probe și modul în care ele se pliază pe profil și pe filiera de liceu pe care elevul o parcurge. Vom avea bacalaureat tehnologic adecvat profilului tehnologic, cu discipline de specialitate, ceea ce ni se cerea de multă vreme și pe care eu cred că este normal să acceptăm.
De asemenea, vom avea probe obligatorii și proporționale din profilul ales. Deci, din punctul acesta de vedere, ne pliem mai mult pe ceea ce își dorește până la urmă cel care trece prin liceu, asigurând și acest element de profil al absolventului de liceu general valabil. Un element care pe mine m-a îngrijorat este nivelul dezbaterii când vine vorba despre elemente complexe, fie că vorbim despre elemente care necesită o înțelegere pe zona socio-umană complexă, de exemplu, dacă ne uităm la problema refugiaților și ce înseamnă ei și care sunt drepturile lor și, mă rog, cum ar trebui să reacționăm demografic, ori că ne referim la fenomene complexe de tipul schimbărilor climatice, unde este nevoie de o combinație de cunoștințe de științe cu tot ceea ce înseamnă paleta de socio-umane pentru a înțelege și aceste metode de prevenire a fenomenelor climatice.
De asemenea, dacă ne uităm la comportamentul financiar, este clar că avem nevoie de o bază, pe lângă educația financiară generală, de o bază de instrument matematic care să ne permită să navigăm cu bine complexitatea, indiferent dacă vorbim despre tipuri de împrumuturi, despre tipuri de investiții, despre modul în care economisim.
Deci, sunt niște elemente de educație contemporană, le-aș spune eu, care pot fi garantate prin această probă complementară. Indiferent ce post alegem, trebuie să putem funcționa în societate.
Karina Dorobanțu: Cum vor fi pregătiți elevii care provin de la profiluri diferite cu conținutul specific al acestei probe? Nu se ia în calcul faptul că în ultimii ani de școală, la profilul filologic, elevii nu mai învață matematică, chimie și fizică?
Ligia Deca: Urmează să avem noile programe, o să avem niște discipline cu un număr mic de ore și axate pe cunoștințe de bază la materiile la care se va da bacalaureatul. Nu vom fi în situația în care elevii care n-au mai făcut matematică, vor da probă de competență de bază la această materie. De aceea am și spus că generația căreia i se aplică această nouă formulă de bacalaureat va avea și partea de programă care să-i ajute să poată să performeze.
Karina Dorobanțu: În situația în care un elev are aptitudini pentru filiera umanistă și aici merge spre excelență, nu cumva introducerea disciplinelor de profil opus, fie ele și minimale, i-ar minimaliza nota la bacalaureat și, implicit, șansele de a intra la o facultate umanistă ulterior? Și, poate, mă gândesc plecând de la exemplul meu, asta i-ar crea un stres suplimentar mai puțin necesar?
Ligia Deca: Dacă pot să calculeze un TVA, asta ar însemna că pot trece proba de competență de bază. Ar fi unul dintre elementele care probabil se vor regăsi în testare. Deci nu vom face în așa fel încât să fie încă o probă care îngreunează lucrurile, ci pur și simplu vom garanta că într-o societate în care e nevoie să ai anumite cunoștințe de instrument matematic, lucrul acesta este asigurat de învățământul obligatoriu.
Karina Dorobanțu: Ministerul Educației s-a gândit la măsuri suplimentare privind elevii care ar putea întâmpina dificultăți la această probă?
Ligia Deca: Programele vor fi adaptate. Cred că avem nevoie de măsuri pentru pregătire suplimentară pentru examenele naționale. Adică e clar că din varii motive mulți elevi au nevoie de mai multă fixare, mai multă recapitulare și, poate, mai multă perioadă de remediere înainte de examene. Iar asta ar trebui să avem și ca spațiu curricular, adică ca dimensiunea programei în anii terminali. Poate că mai mult din clasa a VIII-a și mai mult din clasa a XII-a ar putea să fie dedicate unor astfel de activități.
Karina Dorobanțu: În contextul examenului de titularizare, cum veți stabili cine este performant și cine nu, există vreo monitorizare a performanței profesorilor titularizați cu note sub 7, pentru a se asigura de faptul că aceștia oferă elevilor o pregătire corespunzătoare?
Ligia Deca: În anul acesta, am avut 127 de candidați cu nota 10, iar peste nota 7, aproape jumătate dintre candidați. Deci, în primul rând, scopul examenului de titularizare este obținerea unei poziții stabile în sistem. Pentru a putea să ocupe un post după rezultatul de la examenul de titularizare, este nevoie ca acel post să fie viabil. Aceasta e prima, ca să poți să te încadrezi pe un post. Chiar dacă ai dat examenul de titularizare și ai luat notă bună, trebuie să existe un post viabil pe care să-l consideri potrivit. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, atunci postul este ocupat. Cred că trebuie să găsim o modalitate prin care mai multe posturi, de care noi știm că ar putea fi viabile, să fie date în acest mod în școlile care au nevoie de ele.
Există o temere în sistem, mai ales în zonele considerate greu atractive pentru cadrele didactice, să le scoată la concurs, pentru că după aceea se ocupă în ședințele publice de repartizare, și la începutul anului școlar oamenii pleacă. Aici avem o problemă de sistem, pe care trebuie să putem să o remediem. Vorbim de modul în care se scot posturile la titularizare, deci că avem și un alt punct de vedere în afară de cel al directorului de școală. Vorbim de inspectorat, aici vorbim despre modul în care agreăm situațiile.
Titularizarea vine după licențierea în profesie și vine după noul masterat cu 80% practică, pe care îl introducem în noua Lege a Educației. Deci nu mai vorbim despre cadre didactice care au expunere limitată la diferite tipuri de școli. Chiar ne-am propus ca prin acest master didactic să aibă preponderență în practică. Să expunem mai multe tipuri de colective – rural, urban, copii cu CES, copii incapabili de performanțe înalte ș.a.m.d. Ei trebuie să poată fi pregătiți pentru o paletă mai largă de colective de elevii, pentru că altfel le va fi foarte greu atunci când probabil își vor alege un post după titularizare. Altfel decât, mă rog, tipul de expunere la clasă pe care au avut-o înaintea titularizării, un avantaj pe care candidații la tot ceea ce înseamnă cariera didactică îl iau în vedere atunci când o aleg. Faptul că există o stabilitate în sistem odată ce s-au titularizat pe un post este unul dintre argumentele pentru care încă avem doritori pentru profesia didactică.
Sigur, n-ar trebui să fie singurul. La nivel internațional, România face parte din Consiliul de Lucru, vizavi de viitorul carierei didactice. Se discută despre această nevoie de stabilitate, corelată însă cu adecvare la nevoile societății în educație. Trebuie să avem și o modalitate de a ne asigura că ceea ce face școala, prin intermediul cadrelor didactice, este ce au copiii nevoie. Și aici este provocarea cea mare, dacă ne uităm și la discuțiile care au fost în jurul grevei. Sigur, toată lumea înțelege faptul că salariile pentru cadrele didactice sunt foarte mici. Odată ce ele însă cresc și ajung la un nivel mediu în societate, așteptările din partea societății vor fi mult, mult mai mari. Va trebui să avem modalități în care să ne asigurăm toate tipurile de medii, nu numai pentru vârfuri, să asigurăm șanse egale.
Karina Dorobanțu: De ce, în ciuda majorării salariilor profesorilor de către Ministerul Educației și Guvernul României, în acest an rata de promovabilitate este scăzută, iar numărul de profesori înscriși este mai mic decât anul trecut? De ce nu sunt stimulați elevii de azi să devină profesorii de mâine?
Ligia Deca: O primă măsură în acest sens care apare în noua Lege a Educației este faptul că pentru masteratul didactic de un an profesorii vor primi o bursă egală cu salariul mediu pe economie. Deci, odată ce masteratul devine condiție pentru această profesie, ei vor fi plătiți ca profesori debutanți.
Un alt avantaj este că poți oricând să faci un al doilea masterat subvenționat de stat, tocmai în ideea de a-i stimula se meargă pe această rută, să vadă dacă li se potrivește. Și mai e un motiv pentru care am lăsat al doilea masterat subvenționat de stat, pentru că în afară de partea de examen, de practică și de expunere la comunități diferite, avem nevoie și de profesori care au motivație intrinsecă de perfecționare.
Deci, inclusiv modul în care am gândit cariera didactică, tipul de profil diferit pe care și-l pot alege, ne dorim să putem avea o rută care să ducă într-o zonă managerială, dacă și-o doresc. O rută care să ducă într-o zonă de mentorat, din nou, dacă și-o doresc. Și poate chiar o rută care să fie una remedială sau suport pentru cei care au nevoie de intervenție suplimentară, chestiuni gestionate de noul Centru Național pentru Formare Didactică. Înființăm o nouă entitate care să se coreleze cu actualele Case ale Corpului Didactic, să vadă care este necesarul de formare și să creioneze acele standarde de formare pe parcursul în carieră, în așa fel încât și profesia aceasta să devină una mai predictibilă și mai atractivă. Când ești tânăr, îți dorești o profesie în care să ți se recunoască meritele și să poți să crești având niște satisfacții. Dacă reușim să facem lucrurile astea mai clare, profesia de cadru didactic va deveni altfel privită.
Karina Dorobanțu: Am înțeles că Legile Educației vor îngloba și problema titularizării, dar ce se întâmplă în prezent cu profesorii care nu au trecut de pragul acesteia?
Ligia Deca: Cei care au minimum nota șapte pot opta pentru un loc distribuit la ședințele publice. În acest an, pe 26 iulie, miercuri, se afișează rezultatele finale după contestațiile de la titularizare. Pe 27-28 iulie, în ședințele publice de repartizare a posturilor, cei care au luat între 5 și 7 pot fi profesori suplinitori. Adică nu este un post pe termen nedeterminat. Este un post pe termen determinat și au șansa ca anul viitor să dea din nou concursul. Titularizarea nu este o barieră, cum să vă spun, insurmontabilă pentru cariera didactică. Luăm în calcul faptul că unii oameni poate au avut o zi mai grea. Acest lucru nu înseamnă că ei nu pot continua în sistem. Ceea ce ne-am dori însă este să avem cât mai multe posturi titularizabile pe care le ocupăm, oameni care să aibă o stabilitate în sistemul de învățământ românesc. Am prea multe plângeri, chiar din partea familiilor, care spun că inclusiv la liceele bune din orașele mari se schimbă profesorul de la o materie de bacalaureat în fiecare an. E greu de crezut acolo că poți ajunge să cunoști o clasă, să te adaptezi cu stilul de predare și cu nivel în funcție de particularități ș.a.m.d.
Karina Dorobanțu: Cum se asigură Ministerul Educației că profesorii suplinitori oferă elevilor o pregătire corespunzătoare?
Ligia Deca: Cei care sunt suplinitori oricum intră în mecanismele pe care școala le oferă, că vorbim despre inspecții, există o serie de instrumente pentru a ne asigura că niște standarde sunt asigurate. Cred că este important să existe și o comunitate a profesorilor dintr-o școală, foarte importantă este și cancelaria, pentru a putea să faci niște intervenții coordonate, inclusiv post-pandemie s-a încurajat colaborarea, pentru că golurile de învățare la o disciplină, de exemplu matematica, se repercutează automat pentru ceea ce înseamnă progresul la științe. Și atunci, dacă există un profesor care are nevoie de sprijin, iar cancelaria e suficient de coezivă și există în școală o cultură organizațională cu niște standarde, cu niște practici care să împingă înainte tot ceea ce înseamnă procesul educațional, lucrurile ar trebui să funcționeze.
Karina Dorobanțu: Care sunt ideile Ministerului Educației privind raportul elev-profesor din țara noastră? Pentru că vedem că sunt mulți elevi care nu iau peste nota 5 la bacalaureat și în același timp profesori care nu iau peste nota 5 la titularizare.
Ligia Deca: Există o curbă a lui Gauss. La orice fel de evaluare, este normal să avem și rezultate slabe, o mare parte de rezultate medii și o serie de rezultate bune. E clar că avem această situație și în ceea ce înseamnă rezultatele la bacalaureat și la evaluarea națională. Cred că mai degrabă ar trebui să vedem dacă școala își atinge scopul. Se discută mult despre licee cu promovabilitate zero la bacalaureat, am dat acest lucru în analiză pentru că mi-am dorit și eu să înțeleg de ce nu ajung toți copiii la evaluarea națională, de ce nu ajung la bacalaureat și ce se întâmplă cu acele unități de învățământ unde rezultatele sunt slabe.
Am rugat o cercetare cantitativă la Unitatea de Cercetare în Educație și o cercetare calitativă, care să analizeze acest lucru. Asta înseamnă interviuri în școli, eșantioane reprezentative ș.a.m.d. Pe mine mă interesează să văd în acele unități care au zero copii promovați care este cauza. Multe dintre ele sunt licee tehnologice, unde există și varianta examenului de certificare profesională, de unde se obține un atestat. Dacă stăm să ne gândim bine, unul dintre scopurile liceului tehnologic este calificarea. Dacă acei copii au urmat acel atestat și s-au integrat bine în piața muncii, poate că nu e nevoie ca în acel an să treacă și examenul de bacalaureat. E o opțiune de viață și nu ar trebui să fie condamnați pentru acest fapt.
În alte licee, vorbim despre candidați din alte promoții sau despre licee care se află deja în lichidare. Acolo poate trebuie să gândim niște metode de intervenție în așa fel încât să prevenim. Una dintre aceste metode de intervenție o regăsim în noua Lege a Educației, este partea de testare anuală pentru combaterea analfabetismului funcțional. Ideea este să identifici din timp golurile și să poți interveni, provocare pe care am văzut-o inclusiv în școlile care aplică instrumentul MATE, care sesizează din timp indicatorii de risc pentru abandon școlar. Acestea fac chestionarele, realizează planurile de intervenție și au o provocare în a le urma până la capăt și de a face intervenții cu adevărat individuale.
La un moment dat, cred că trebuie să fim realiști și să vedem până unde putem asigura intervenția individuală, extracurricular, și cât trebuie să reușim să facem intervenții sistemice de tip Școală de Vară, Școală După Școală cu porțiune remedială ș.a.m.d. Nu suntem singura țară cu probleme de acoperire a golurilor de învățare post-pandemie. Chiar discutam cu cei de la Banca Mondială, unele țări au acționat diferit, multe au avut programe remediale. Noi am avut un program remedial plătit pentru cadrele didactice, însă cred că până la urmă doar testarea standardizată ne poate rezulta un plan de intervenție anuală, ne poate garanta o intervenție la timp, în așa fel încât să nu mai constatăm doar la clasa a 8-a sau la Testele Pisa la 15 ani gradul de analfabetism.
Karina Dorobanțu: Cum se explică faptul că sunt județe, precum Vrancea, în care niciun profesor nu a obținut nota 10 la titularizare?
Ligia Deca: Nu știu dacă scopul titularizării este să obții nota 10, depinde și la ce disciplină s-a dat examenul. Dacă acel candidat a luat 10 la franceză, este probabil o chestiune destul de subiectivă, indiferent cât de precis ar fi baremul de evaluare. Cred că mai degrabă ar trebui să ne uităm cât de mulți dintr-un județ au luat note peste un nivel pe care noi îl considerăm absolut decent de performanță. Sigur că-i admirăm pe cei care iau nota maximă, dar cred că scopul unui sistem este să asigure un nivel mediu decent, care după aceea să-și asigure o viață profesională și personală absolut satisfăcătoare. Deci, mai degrabă aș milita pentru investiții în a crește media, decât pentru a pompa în vârf. Vârfurile, de regulă, sunt vârfuri, indiferent de sistem, chiar pedagogii ne spuneau că există o categorie numită rezilienți, în jur de 15% maximum într-o cohortă, care reușesc în ciuda contextului. Unii dintre ei sunt deja avantajați. Pe noi trebuie să ne preocupe majoritatea elevilor care cu siguranță pot fi mai sus ca performanță.
Karina Dorobanțu: De ce elevilor li se impune performanța maximă, în timp ce unii dintre profesorii lor nu ating aceste standarde?
Ligia Deca: Eu am un alt punct de vedere în acest sens. Și eu am fost învățată că primul din clasă, primul din serie, șeful de promoție este singurul menționat, însă de regulă, din ce am văzut ca adult, în majoritatea domeniilor, sunt puțini cei care pot avea o legătură de cauzalitate între faptul că au luat 10 la o disciplină sau că au fost șef de promoție și succesul lor în carieră sau în viață. Cred că sunt mult mai mulți factori care asigură succesul în viață și cred că ar trebui să fie o obsesie, poate în mai mică măsură pentru nota maximă și mai degrabă o aplecare pe ceea ce poate face bine și foarte bine fiecare elev, pentru că nu cred că există copil fără talent sau fără potențial.