Ioan-Aurel Pop, șeful Academiei Române, mesaj omagial: Ion Iliescu a fost președintele tuturor românilor în timpuri de restriște

Ioan Aurel Pop / Foto: Ilona Andrei/ G4Media

Ion Iliescu a fost preşedintele tuturor românilor în timpuri de restrişte, primul preşedinte democrat din istoria României, afirmă preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop, îndemnând la o atitudine demnă în momentul morţii fostului şef de stat, transmite Agerpres, potrivit G4Media.ro. El i-a adus un omagiu lui Iliescu, deși fostul președinte a fost inculpat în dosarele Revoluției și Mineriadei, evenimente soldate cu mii de morți și răniți.

Istoricul Pop nu a făcut nici o referire la cele două evenimente sângeroase.

„Moartea lui Ion Iliescu, primul preşedinte al României de după ‘domnia’ lui Nicolae Ceauşescu, vine târziu, la 35 de ani de la începutul primei sale preşedinţii. Mulţi români s-au plictisit de o viaţă aşa de lungă şi au găsit destule motive de controversă, de dispută, de ceartă chiar. Mi-l amintesc ca director la Editura Tehnică, preocupat de publicarea unor cărţi bune, aflat în legătură cu ceilalţi directori de edituri, puţine câte erau atunci. Pe la colţuri, se spunea că fostul şef al tineretului din România, pedepsit să fie director de editură, era o alternativă la regimul de dictatură ceauşistă. În martie 1991, Ion Iliescu a venit la Cluj, ca să-l vadă acasă la el, pe cel mai important istoric român al Transilvaniei din secolul al XX-lea, David Prodan, care-şi publicase cărţile la Editura Enciclopedică, prin grija unui mare editor numit Marcel Popa. D. Probabil că de-atunci, Ion Iliescu îl cunoscuse pe David Prodan, îl preţuise şi venise acum să-i aducă un omagiu. D. Prodan avea 88 de ani în 1990 şi nu mai avea timp de aşteptat. Avea să se stingă în 1992”, a declarat Pop pentru Agerpres.

Potrivit istoricului, întrebat ce i-a spus preşedintelui în cele circa 60 de minute petrecute împreună, fără martori, David Prodan a mărturisit că îi spusese lui Ion Iliescu, între altele, două lucruri: primul – să nu accepte să discute vreodată cu nimeni problema Transilvaniei la masa tratativelor (se specula pe-atunci că recunoaşterea Transilvaniei la parte a României în 1947 îşi trăise traiul) şi al doilea – să nu uite că devenise preşedintele celui mai numeros popor din sud-estul Europei, fapt care îl obliga la o mare demnitate.

Citește articolul integral pe G4Media.ro.
Exit mobile version