Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret”, atrage atenția că măsurile pentru prevenirea și combaterea violenței în școli anunțate de Guvern „nu au nicio valoare atâta vreme cât nu există finanțare corespunzătoare și modificări legislative”. În lipsa acestora, măsurile sunt „doar declarații publice și atât”, a subliniat el la emisiunea InfoEdu.
- Guvernul a anunțat șapte măsuri după atacurile din școli: mai mulți paznici și consilieri școlari, pregătirea profesorilor pentru identificarea timpurie a riscurilor, sancțiuni mai dure pentru violență și modificarea legislației privind obiectele interzise. În plus, Guvernul va pregăti un plan integrat pentru creșterea siguranței în școli, cu responsabilități clare, măsuri de prevenție, mecanisme de intervenție rapidă și sancțiuni ferme pentru actele de violență, a anunțat premierul Luca Niculescu.
- Ministerul Educației și Cercetării ar urma să coordoneze cercetări despre radicalizarea elevilor și să participe la evaluarea riscurilor de extremism în școli, potrivit proiectului Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent. Planul de acțiune pentru perioada 2027-2030 prevede și instruirea profesorilor, consilierilor școlari și a altor categorii de personal, informarea părinților, precum și campanii de prevenire care ar urma să ajungă anual la 50.000 de elevi.
„Planul de măsuri nu are niciun fel de valoare, atâta vreme cât nu este urmat de finanțare corespunzătoare și modificări legislative. Dacă nu ai așa ceva, restul sunt doar declarații publice și atât”, a declarat liderul sindical.
Acesta a subliniat că măsurile prevăzute în proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea extremismului violent sunt „bune”, însă nu pot fi puse în practică fără bani: „Am văzut intențiile de altfel bune ale ministrului Educației (…). Dar știți ce înseamnă lucrul acesta? Bani. Restul sunt povești. Or noi nu putem angaja o îngrijitoare, în momentul de față, într-o grădiniță”.
„Decidenții politici doresc doar să puncteze la capitolul imagine și atât. I-am depus domnului deputat Marius Budăi o listă întreagă cu măsuri care ar putea conduce la prevenirea violenței școlare, la combaterea acesteia și a extremismului și la sancționarea actelor de violență deosebită. Noi am venit cu propuneri clare. Politicienii, din păcate, vin doar cu declarații”, a mai adăugat acesta.
Redăm pe larg declarațiile liderului FSE „Spiru Haret”, Marius Nistor
Marius Nistor: Discursul este una, realitatea este alta. Asta mă duce cu gândul la întâlnirea organizată la Comisia pentru Învățământ a Camerei Deputaților pe teme de violență în școli. Partea cea mai interesantă – știm să dăm declarații, vorbim pentru opinia publică, dar multe ori vorbim pe lângă – e că nu dai cuvântul reprezentanților din preuniversitar. Era vorba de violența din școli, nu din altă parte.
Decidenții politici doresc doar să puncteze la capitolul imagine și atât. I-am depus domnului Budăi o listă întreagă cu măsuri care ar putea conduce la prevenirea violenței școlare, la combaterea acesteia și a extremismului și la sancționarea actelor de violență deosebită. Noi am venit cu propuneri clare. Politicienii, din păcate, vin doar cu declarații. Am văzut intențiile de altfel bune ale ministrului Educației, că trebuie să mai angajăm paznici, trebuie să aducem consilieri, să avem consilieri în fiecare unitate de învățământ preuniversitar.
Dar știți ce înseamnă lucrul acesta? Bani. Restul sunt povești. Or noi nu putem angaja o îngrijitoare, în momentul de față, într-o grădiniță. Asta este realitatea. Nu ai cum să previi și să combați violența în momentul de față, dacă tu nu vii cu investiții corespunzătoare.
Realizatoare: Totuși, se discută despre strategii: strategia națională pentru combaterea prevenirea extremismului violent, proiect pus în consultare publică. Se discută despre un plan de măsuri din partea Guvernului.
Marius Nistor: Planul de măsuri nu are niciun fel de valoare, atâta vreme cât nu este urmat de finanțare corespunzătoare și modificări legislative. Dacă nu ai așa ceva, restul sunt doar declarații publice și atât.
Am văzut că trebuie să crească și rolul profesorilor vis-a-vis de combaterea violenței. Fără supărare, suntem plini de comisii la nivel de unități de învățământ preuniversitar. Apare vreun act de violență într-o școală, mai facem o comisie, mai venim cu o procedură. Nu ne e ajută la absolut nimic. Ni se cere nouă să exercităm un control mai clar vis-a-vis de ceea ce fac elevii în școli. Dar ceea ce fac elevii pe rețelele sociale noi suntem cei care ar trebui să urmărim și să monitorizăm? Ce ar mai trebui să mai facă un cadru didactic? Să renunțăm la activitatea didactică și să fim supraveghetori?
Realizatoare: Cred că nu e rău ca un profesor să poată să observe aceste semnale, dacă ele există.
Marius Nistor: Când a fost cazul de agresiune, de la Colegiul „Ion Creangă” [n. red. caz din anul 2023, când un elev de 16 ani din București a înjunghiat o profesoară]. Cine a comis acea agresiune? Un elev care nu era un elev problema, un elev bun la învățătură, un elev care nu s-a manifestat în mod deosebit în sălile de clasă, un elev care n-a avut un comportament diferit acasă. Ce trebuie să identific eu, ca și cadru didactic? Sunt psiholog, sunt specializat în ceva? Știu să citesc în stele? Stau să mă uit pe rețelele sociale să văd ce face un anumit elev? Mi se cere doar mie, ca și cadru didactic, să identific cea mai mică schimbare în poziția și în activitatea unui elev? Nu pot face treaba aceasta singur, părinții trebuie să fie parteneri.
Realizatoare: Deci nu găsiți justificate aceste proiecte.
Marius Nistor: Proiectele sunt bune până la un punct. Mai departe, avem nevoie de mai mult. Avem nevoie de legislație modificată, avem nevoie de finanțare corespunzătoare, avem nevoie de resursă umană. Ne dorim consilieri în fiecare unitate de învățământ, iar dacă se asigură finanțarea, mă întreb ce oameni vom aduce, pentru că nimeni nu pregătește așa ceva. Știm să ne uităm la modelele din străinătate, dar în România nu se va putea niciodată, pentru că ba e criză, ba e pandemie, ba e război sau nu știu ce se mai întâmplă. Și atunci, cel mai ușor e să tratăm noi sarcini corpului profesoral.