Ministrul Educației insistă că dezastrul arătat de PISA 2018 e doar în școlile care au susținut testarea și anunță analize în acele școli: Nu aș generaliza, nu aș spune că este o problemă chiar peste tot

Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
Ministrul Educației insistă că rezultatele obținute de România la testele PISA nu reprezintă o imagine a întregului sistem de educație. “Vom face o analiză” a școlilor care au participat la PISA 2018, a anunțat ministrul Monica Anisie, după ce România a obținut cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani la PISA și un analfabetism funcțional raportat de OECD pentru țara noastră de 44%, creștere mare față de 2015 când indicatorul era la 39%.

Întrebată de ce inspectează școlile în care OECD a aplicat testarea PISA 2018, atâta vreme cât organizația internațională a realizat o eșantionare care să fie reprezentativă la nivelul întregii țări, Monica Anisie a răspuns, într-o conferință de presă: “analiză nu înseamnă că este o inspecție. A analiza o situație înseamnă să vedem care sunt factorii care au influențat (…). Nu aș generaliza: nu aș spune că este o problemă chiar peste tot“.

  • Declarația vine la câteva ore după ce ministrul Monica Anisie a minimalizat importanța rezultatelor PISA și a produs uimire cu următoarea declarație:
  • nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evalare internaţională. (…) Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, ministrul Educației, Monica Anisie, a declarat că nu știe ce subiecte au avut copiii la testele PISA: “Nici mie nu mi-au prezentat acești itemi și de aceea mă uitam la colega mea și așteptam un răspuns concret [atunci când presa i-a cerut Simonei Velea un exemplu de subiect la care majoritatea covârșitoare a elevilor nu au știut să răspundă – n.red.]. De aceea am adus-o alături de mine pe colega mea care a fost coordonatorul național, pentru că nici mie, până la ora 10:00 [ora la care OECD a publicat astăzi rezultatele la PISA 2018 – n.red.], nu mi-au prezentat absolut niciun document”.

Ministrul a povestit că presa i-a cerut ieri o reacție pe rezultatele obținute de România la testele PISA,și “habar nu aveam. Am sunat imediat și le-am spus: s-au dat rezultatele și pe mine nu m-ați anunțat? Am fost asigurată că presa putea să primească mai devreme“.

Anisie a anunțat că va pilota masteratul didactic în 5 universități, începând cu anul universitar următor, în cadrul conferinței de presă organizate ca urmare a rezultatelor obținute de România la testele PISA 2018. Ministrul nu a precizat dacă va interzice formarea profesorilor prin DPPD-uri – departamentele de pregătire psihopedagogică prin care universitățile îi formează în prezent pe profesori și care își dovedește în fiecare an eșecul.

Masteratul didactic a fost introdus în Legea educației Miclea-Funeriu încă din 2011, însă guvernele social-democrate care s-au succedat au permis ca DPPD-urile să funcționeze în continuare.

Ministrul a anunțat că modificarea planurilor-cadru și a programelor școlare va fi realizată și având în vedere raportul OECD și a precizat că are în vedere introducerea orei de Lectură, după ce rata de analfabetism funcțional a crescut de la 39 la 44% în doar 3 ani.

LIVE VIDEO Cele mai importante declarații ale ministrului Monica Anisie:

  • Nici măcar o lună nu a trecut și iată că mă confrunt cu primele rezultate care spun că nu avem un sistem de educație bine pus la punct.
  • Atunci când citim un text, avem o lectură primară, vorbim despre descifrarea textului, și abia după aceea se poate vorbi despre o interpretare pe text.
  • Deci copiii noștri evaluați nu înseamnă că nu pricep neapărat, ci nu pot ajunge la cel de-al treilea nivel de interpretare de text.
  • Să regândim planurile-cadru și poate este de luat în calcul să avem o astfel de oră de lectură. Este important să înțelegi și să interpretezi, pentru că dacă știi să citești corect un text, știi să rezolvi și o problemă la matematică
  • Este vorba de introducerea masteratului didactic.
  • Dacă ne uităm la modul în care elevul tratează școala, eu cred că aici o colaborare foarte bună între toți factorii educaționali, climatul acesta pe care ar trebui ca școala să îl formeze pentru ca elevul să vină cu drag la școală ar reprezenta o prioritate pentru mine. Ca măsură pe care aș putea să o iau ca ministru este ca, împreună cu Consiliul Elevilor, să găsim soluții de aplicare reală a statutului elevului, în așa fel încât în cadrul unităților de învățământ să se realizeze acel climat de colaborare.
  • Poate pentru anul viitor ne gândim mai mult la modul în care construim subiectele și ce competențe urmărește să dezvolte copilul
  • Vom face o analiză. Dar nu pot face publice care sunt școlile respective.
  • Analiză nu înseamnă că este o inspecție. A analiza o situație înseamnă să vedem care sunt factorii care au influențat…
  • Nu aș generaliza: nu aș spune că este o problemă chiar peste tot. Alegerea [școlilor care participă la PISA – n.red.] este aleatorie, nu vorbim despre o preferință anume. Dar eu voiam să văd care sunt într-adevăr factorii care au influențat, pentru a găsi soluții la nivel național. Pentru a preîntâmpina astfel de situații, să găsim soluții.
  • Poate într-o parte a fost vorba de climat, în altă parte de factorul socio-economic, în alta de interesul, de participarea elevilor. Trebuie să îi adunăm pe toți și să găsim soluții.
Câți elevi din România au participat la Testele PISA 2018 – elemente de Metodologie

Eșantionarea școlilor este realizată de consorțiul OECD pe baza datelor statistice privind rețeaua școlară și distribuția populației elevilor de 15-16 ani. Ponderea diferitelor tipuri de unități de învățământ în eșantion reflectă ponderea acestora în rețeaua școlară.

În România, testele de evaluare PISA 2018 au fost aplicate în 170 de unități de învățământ. Au participat 5081 de elevi din clasele VII-X, fiind validate și prelucrate 5075 de teste. Cea mai mare pondere au avut-o elevii din clasa a IX-a (77,9%), urmați de cei de clasa a X-a (15,1%), clasa a VIII-a (6%) și de clasa a VII-a (0,9%).

Elevii au primit câte o broșură de test, având la dispoziție 2 ore. În total, au fost utilizate 30 de broșuri diferite, fiecare cuprinzând o combinație de itemi din două sau trei domenii de testare. Pentru colectarea unor date de context socioeducațional, elevii au completat un chestionar care a cuprins întrebări despre familia lor, modul lor de viață, climatul școlii, practicile didactice ale profesorilor de limba și literatura română (domeniul citire/lectură fiind domeniu principal de testare la PISA 2018). De asemenea, date despre caracteristicile școlilor participante la testare au fost culese printr-un chestionar adresat directorilor acestor unităţi de învăţământ. Acesta a vizat informații despre mediul şcolar, oferta educaţională, personalul didactic, oportunităţile de învăţare oferite elevilor etc.

PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu.

Administrarea evaluării PISA se realizează de către un consorţiu internaţional, la fiecare trei ani. Pregătirea şi adaptarea la nivelul fiecărei ţări participante a instrumentelor de evaluare este realizată de un centru național, desemnat de Ministerul Educației. În România, evaluarea PISA 2018 a fost coordonată de Institutul de Științe ale Educației, ciclurile anterioare fiind coordonate de Centrul Național de Evaluare și Examinare.

Sursa – Ministerul Educației

Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea

Citește și:

 

Total
232
Shares
6 comentarii
  1. Fara indoiala sistemul de invatamant Romanesc are multe probleme. As dori sa mentionez doua probleme importante din punctul meu de vedere:

    Un sistem de invatare bazat pe memorare fortata poate fi perfomant doar din pura intamplare. Informatia nu poate fi retinuta pe termen lung prin memorare, mai ales cand aceasta este fortata si limitata in timp.

    Temele pentru acasa ar trebui eliminate complet. Nu vreau sa-mi trimit copilul la scoala, daca scoala imi trimite copilul acasa ca sa invete prin a-si face temele. In aceasta situatie pot considera ca scoala nu isi indeplineste functia si practic nu il invata nimic.

  2. Din păcate nu mai știm să educăm noile generații… Ați văzut noile exerciții pentru clasele primare? Copiii abia știu să numere iar cadrul didactic le cere să rezolve probleme de olimpiadă! Copiii nu pot sa le rezolve, eu mă uit ca “bou’n țeavă la temele lor, nu-i pot ajuta și bineînțeles, copiii încep să simtă o “scârbă” justificată fața de respectiva materie mai ales din cauza eșecurilor repetate de a înțelege rezolvările. Iar cadrul didactic spune părinților pe un ton grav: “E leneș, nu vrea să învețe!”. E normal să-ți trimiți copilul la pregătire încă din clasele primare? Eu cred că nu, copilul nu e vinovat pentru imbecilitatea din sistemul educațional actual. Toți profesorii vor “performanță” de la acești copii… Nu poți să ceri acest nivel de la copii flămânzi, înfrigurați cu o situație dificilă în familie. Pentru eșecul noilor generații TOȚI suntem vinovați!

  3. Spuneati intr-o dimineata, recent, domnule Moise, ca, daca tara asta nu se urneste anul asta din loc, probabil ca veti pleca si dumneavoastra. Poate ma luati si pe mine, pentru ca discursul de azi al celei care ar fi trebuit sa dea tonul schimbarii acestei tari a fost cea mai trista si descurajanta dovada ca nu suntem pe drumul cel bun. Avem tot ce ne trebuie, avem parte de o conjunctura favorabila, suntem parte a unor aliante politico-militaro-economice care ne ofera un cadru suficient de generos sa putem sa facem ceva pentru noi. Cumva insa ne invartim in cerc si ne lasam condusi de oameni care nu doar ca sunt incompetenti dar pare ca au creat un sistem, despre care vorbea Printul Sturza cu niste ani in urma intr-un interviu, un sistem putred care se auto-protejeaza, auto-regenereaza si care tine poporul asta inghetat in timp. Declaratia de azi a Ministrului Educatiei demonstreaza incapacitatea de a intelege ce se intampla si, cu atat mai putin, ce trebuie facut. Conferinta de presa a fost de departe cel mai jenant moment de comunicare pe care l-am vazut in ultimii ani. Ministrul Daea avea macar farmecul ca era amuzant din cand in cand. Doamna de azi a fost doar extrem de penibila.

  4. Da, sigur că da, se face țăndări sandramaua si ministrul ia la rost doar școlile selectate, face rapoarte, eventual si o comisie de discutare a acestor rapoarte. S-a îmbatat cu apă rece și neagă realitatea, că, nu-i așa, toata lumea stie ca noi suntem cei mai deștepți.
    La pasarea pisicii prin alte curți suntem in topul Europei.
    Adevarul crunt este că scoala romaneasca este un dezastru absolut in acest moment, fără programe scolare moderne, fără laboratoare funcționale, fără reguli elementare care sa fie respectate in clase, atat de catre elevi cât si de catre profesori, fără un program stimulativ pentru scolile din rural etc.
    Singura solutie este reformarea din temelii si construirea in 10-15 ani a unui sistem performant de educatie pe un model deja de succes, dar adaptat societatii romanesti. N-as crede însă ca cel finlandez se potriveste pe plaiurile mioritice.
    Acum a iesit si doamna Turcan repede sa dreaga busuiocul vanturand iar blablablaul numit “Romania Educată “, adică ambalaj poleit.
    Ce-i drept, încă nu am ajuns pe ultimul loc. :((((

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Profesoara înjunghiată din Ploiești, găsită vinovată de școală. Ce scrie comisia de anchetă în procesul verbal. FSLI: „rea-voința ne transformă pe toți în complici ai agresorilor”

Profesoara Colegiului Spiru Haret care a fost înjunghiată în fața cancelariei de un fost elev a fost găsită vinovată pentru producerea incidentului de către o comisie a școlii, scrie ziarulincomod.ro.…
Vezi articolul