Guvernul Cîțu a prezentat miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), depus luni la Bruxelles. Educația primește în total 3,6 miliarde de euro. Ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, a prezentat în detaliu capitolele din PNRR și a menționat la Educație păstrarea școlii online în cazurile elevilor care nu pot ajunge fizic la școală, spre exemplu elevii spitalizați sau elevii cu dizabilități. De asemenea, el a anunțat o investiție majoră în abandon școlar, „vom avea granturi pentru școlile cu risc crescut de abandon și vor fi 320.000 de copii beneficiari ai acestor granturi care vor fi gestionate la nivel de școală”.
Principalele declarații:
Premierul Florin Cîțu: „Planul Național de Redresare și Reziliență este de astăzi pe site-ul MIPE, mipe.gov.ro/pnrr. Poate fi citit și analizat de toți românii din acest moment. (…) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de școli și de creșe, vom construi și vom renova zeci de spitale.”
Kelemen Hunor, vicepremier: „În ceea ce privește Educația, este o sumă importantă, așa cum a prezentat și domnul Prim-Ministru, de 3,6 miliarde din toată suma alocată pentru România. Aici punem accent pe de o parte pe reducerea abandonului școlar, pe educație timpurie și la finalul acestor investiții și reforme vom crește cu cel puțin 10% numărul elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole, vor fi construite 50 de școli noi, 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, 20.000 de locuri de recreere și lectură pentru toți cei care sunt în școli, 20.000 de locuri de cazare în campusurile universitare, laboratoare dotate în peste 6.000 de școli care vor primi resurse pentru asta, 140 de creșe înființate și 10 centre de învățământ dual”.
Exemple de proiecte-cheie prezentate în privința școlii:
- Școala online: 78 milioane euro (programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, elevii spitalizați)
- Abandon școla: 500 milioane de euro în granturi pentru școli cu risc crescut de abandon școlar
Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene: „Alte exemple de proiecte cheie: școala online. Pe partea de Educație, unde avem 3,6 miliarde, ne-am uitat și la această parte de a nu rămâne în urmă și am dat acolo ca exemplu de școală online dedicată pentru elevii cu dizabilități și elevii spitalizați. Deci după ce trece această criză, tot trebuie să avem în sistemul educațional o capacitate de a educa acești copii care altfel nu ajung la școală. La fel, o investiție majoră în abandon școlar, vom avea granturi pentru școlile cu risc crescut de abandon și vor fi 320.000 de copii beneficiari ai acestor granturi care vor fi gestionate la nivel de școală.”
Sursă foto: gov.ro
Ce scrie despre Educație în PNRR:
„Va fi o Românie sănătoasă și mai mulți copii vor putea merge la școli moderne. În România anului 2026, elevii vor merge cu plăcere la ore fiindcă câteva mii de școli vor arăta, în sfârșit, așa cum trebuie în secolul XXI. Până la finalul implementării PNRR, 6.100 de școli au primit resurse si tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru învățarea în format virtual. Mulți elevi vor ști mai sigur care le sunt perspectivele în viață, fiind sprijiniți să intre în programe de studiu în regim dual, vom avea 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier. 1.175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal. Pentru prima oară, avem un program amplu de înființare de creșe, vor fi 140 de creșe operaționalizate și 412 de servicii complementare acolo unde nu se justifică o creșă, cu spații de învățare și de joacă pentru copii.
Pilonul VI. Politici pentru generația următoare, copii și tineret, cum ar fi educația și competențele
Sistemul de educație din România se confruntă cu numeroase dificultăți legate de calitate, echitate și infrastructură. Acestea limitează capacitatea României de a construi o economie modernă, bazată pe cunoaștere, precum și capacitatea de a facilita mobilitatea socială. România și-a ratat ambele ținte asumate în cadrul strategiei Europa 2020, atât pentru părăsire timpurie a școlii (15,3% în 2019 vs. 11,3% țintă asumată) cât și pentru accesul la învățământul terțiar (25,8% în 2019 vs. 26,7% ținta asumată). Testele PISA, care măsoară abilitățile în matematică, citire și științe ale copiilor de 15 ani plasează România pe ultimele poziții din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria și Cipru.
Peste 40% din copiii de 15 ani suferă de pe urma analfabetismului funcțional, conform acestor rezultate, aspect care pune probleme sociale și economice pe termen lung. O problemă specifică României ultimilor ani este accesul limitat la educație înainte sau după învățământul obligatoriu. Un bun exemplu este insuficientul acces la educația timpurie. Conform sondajului EU-SILC, sub 1/6 din copii de 0-3 ani au acces la programe organizate de educație timpurie, procent care plasează România pe una din ultimele poziții la nivelul Uniunii Europene. Simultan, programele de formare deschise adulților rămân limitate, doar 1,3% având acces curent la programe de formare în 2019.
Problemele din sistemul de educație reflectă un nivel ridicat de inechitate în cadrul sistemului educațional. Școlile din mediul rural și din regiunile dezavantajate economic suferă de pe urma unei precarități a ofertei educaționale dar și a infrastructurii. PNRR propus de România adresează prin componenta 15 – România Educată – aceste provocări prin 6 reforme și 18 investiții acestor provocări, cu un buget total propus de 3,6 miliarde euro.
Reformele:
- Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie pentru copiii de la naștere la 6 ani, unitar, incluziv și de calitate, având la bază un mecanism eficient de cooperare interinstituțională și de coordonare intersectorială, care să asigure beneficiarilor rate crescute de acces și participare
- Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar
- Constituirea unei rute profesionale complete, facilitată de un bacalaureat reformat, care să ofere elevilor oportunitatea unei rute deschise, cu acces la instituții de învățământ superior cu profil tehnic
- Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației
- Modificarea și eficientizarea cadrului normativ pentru asigurarea standardelor de siguranță și calitate, prietenoase cu mediul, în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar
- Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor.
La finalul acestor reforme și investiții se așteaptă rezultate importante precum:
- Creșterea cu cel puțin 10% a numărului elevilor înmatriculați în cadrul liceelor agricole (până la cel puțin 90.000 elevi)
- 50 de școli noi
- 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
- 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
- 20.000 de locuri de recreere și lectură
- 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare
- 1175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal
- 6176 școli care au primit resurse tehnologie pentru dotarea laboratoarelor de informatică și pentru derularea învățării in format virtual
- 140 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (se înființează în spații oferite de comunitate/diferiți furnizori publici și privați de educație, în localitățile izolate, dezavantajate unde nu se justifică construirea unei creșe/grădinițe)
- 10 centre de învățământ dual integrate, finalizate și operaționale, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă.
Toate cele de mai sus, reforme și investiții, sunt piese de puzzle care compun România modernă și reformată. Fiecare piesă este la fel de importantă pentru ca ansamblul să existe și să fie unul durabil. PNRR este răspunsul pe care Guvernul României, prin documentul finalizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, îl dă provocărilor majore ale țării. Un răspuns curajos și care va aduce României dezvoltarea bine-meritată.”
Foto: gov.ro / Florin Cîțu