Într-o singură oră de curs, un profesor de gimnaziu este nevoit să predea jumătate din timp unei clase și cealaltă jumătate altei clase. În timpul predării, ceilalți copii lucrează. Dar la ciclul primar învățătorii pot avea elevi de la toate cele cinci clase, spune directoarea Școlii Gimnaziale Nr. 1 din comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș. Aceasta a explicat într-un interviu pentru Edupedu.ro că declinul demografic este cauza principală a organizării claselor de învățământ simultan, însă a subliniat faptul că acest tip de învățământ poate avea impact negativ major asupra elevilor și a dat și un exemplu – familiile care locuiesc la marginea comunei au început să-și ducă copiii în școala din comuna vecină, unde nu există clase simultane, tocmai pentru a scăpa de dezavantajele acestui tip de școală.
La Școala Gimnazială Nr. 1 din Poienarii de Argeș toți elevii învață în clase simultane, iar în tot sistemul de Educație 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învață simultan, în anul școlar 2021-2022, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.
Mai exact, sunt 7.832 de clase cu elevi ce învață simultan în școlile din România, din care peste 7.200 în sate. Media este de 14 elevi pe o clasă de învățământ simultan, arată datele oficiale.
În clasa a V-a sunt 3 elevi, iar într-a VI-a sunt 4, la Școala Gimnazială Nr. 1 din Poienarii de Argeș, „mă apuc și predau la clasa a V-a, clasa a VI-a lucrează. În timp ce eu predau la clasa a V-a, un elev de clasa a VI-a mă întreabă „doamna, eu aici cum fac?”. Vă dați seama că predarea mea s-a dus. Ideal ar fi ca elevii care lucrează să păstreze liniștea, în timp ce eu predau pentru clasa care nu lucrează, dar nu o să se întâmple asta niciodată”, spune profesoara de matematică Ana Maria Ivan.
Pe cicluri de studiu, 10% din elevii din clasele primare învață simultan (87.835 elevi din 870.341), iar 3,4% din elevii de gimnaziu (23.920 elevi din 702.754) sunt în aceeași situație.
Lipsa copiilor este principala cauză pentru care clasele se comasează și pentru care învățământul simultan este din ce în ce mai răspândit, spune profesoara. Aceasta subliniază faptul că politica publică de salarizare a personalului didactic și de finanțare a școlilor este și ea de vină pentru acest tip de învățământ. „Pentru că au băgat acea plată per elev și automat, băgând plata per elev și numărul minim de elevi în clasă, pentru că trebuie să ai minimum 10 elevi în clasă, nu se poate face clasă de sine stătătoare”, spune Ana Maria Ivan.
Potrivit actualei legislații, finanțarea școlilor se face în baza și în limitele costului standard per elev sau per preșcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educației. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară.
Finanțarea de bază a învățământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează elevul”, în baza căruia alocația bugetară aferentă unui elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață. Cu alte cuvinte, o școală cu puțini copii are parte de o finanțare mult mai mică decât una în care sunt copii mulți.
Finanțarea de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi și se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului.
Finanțarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
- cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;
- cheltuielile cu formarea continuă și evaluarea personalului;
- cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor;
- cheltuielile materiale și pentru servicii;
- cheltuielile cu întreținerea curentă.
Există și reguli speciale în acest domeniu, în finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, de exemplu. Aici costul standard per elev și per preșcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedere izolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi și preșcolari.
La clasele Pregătitoare-IV este permis învățământ simultan cu toate cele cinci clase, pentru a putea susține funcționarea unei clase și pentru că banii alocați per elev să poate susține asigurarea unui norme întregi de 18 ore pe săptămână. Asta înseamnă că un învățător poate avea în același timp, la ore, copii de 6 ani, de 7, 8, 9 și copii de 10 ani. În acest caz, efectele pot fi dăunătoare pentru parcursul elevilor, susține cadrul didactic.
„Am avut o clasă de clasa a V-a venită dintr-un simultan de patru clase. Pentru acei elevi eu nu am mai făcut materia deloc, am stat și am făcut tot anul adunări, scăderi și înmulțiri pentru că acei copii nu știau de niciunele. Nici învățătorul nu poate să facă mare lucru într-o oră de 50 de minute cu cinci clase”, spune directoarea.
Cum e să predai la o clasă de învățământ simultan? „Mă obosește o oră de simultan mai mult decât cinci ore la clasele normale. Încerc să țin minte unde am rămas, dar de obicei merg la caietele copiilor ca să văd unde am rămas cu predarea și să pot să continui. Am încercat să-mi fac orarul în așa fel încât într-o zi, de exemplu, să am două ore cu ei și să fac o oră cu unii și o oră cu ceilalți. În timpul acesta ceilalți să facă exerciții. Sunt nevoită să le dau exerciții mai simple un pic, ca să poată să lucreze singuri, pentru că dacă le dau exerciții mai complicate ei îmi cer ajutorul și nu mai pot să fac predarea”, povestește profesoara.
La clasele a VIII-a, predarea simultană a orelor de matematică și română nu este permisă de lege, așa că aceste discipline sunt făcute separat, iar elevii se împart pe clase din nou. Revin însă în format simultan la celelalte discipline, fizică, chimie, muzică, desen, sport, istorie, geografie, unde clasele sunt din nou amestecate.
„La noi o să vină în continuare numai elevi care au învățat în sistem simultan de la clasele primare”, spune Ana Maria Ivan.
Unul dintre efectele directe ale învățământului simultan este abandonul școlar. Practic, elevii care învață în astfel de sisteme nu acumulează nici cunoștințe și nici competențe, atâtea câte ar trebui, potrivit profilului absolventului de învățământ primar sau gimnazial, aprobate de Ministerul Educației. Apare demotivarea, lipsa interesului pentru școală, odată cu rezultatele slabe.
Învățământul simultan nu este o soluție pentru părinții care pot opta la ce școală să-și ducă copiii. Asta observă profesoara de matematică și directoarea școlii din Poienarii de Argeș. „La marginea satului sunt din ce în ce mai multe familii care sunt mai aproape de comuna cealaltă, unde nu există școală cu clase simultane, își duc acolo copiii”, lucru care înseamnă și mai puțini copii la școala din sat, punând o presiune și mai mare pe învățători și profesori.
„Sistemul de Educație nu face absolut nimic pentru aceste situații. Presiunea este din ce în ce mai mare tot pe noi, pe profesori”, încheie profesoara.
- Sunt aproximativ 7.400 de cadre didactice care predau simultan la clasele primare și circa 2.400 de profesori, la clasele gimnaziale, potrivit datelor Ministerului Educației furnizate la solicitarea Edupedu.ro.
În România, organizarea acestui tip de învăţământ este reglementată prin Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi Ordinul MECTS 3062/19.01.2012. Astfel, articolul 1-(1) al Ordinului MECTS 3062/19.01.2012 stabilește că „în localităţile izolate geografic sau lingvistic ori în localităţile în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar se organizează clase în regim simultan”.
Potrivit Legii Educației Naționale 1/2011, atât în învățământul primar, cât și în cel gimnazial, o clasă de elevi nu trebuie să aibă mai puțin de 10 copii.
Astfel, felul în care sunt finanțate școlile, prin plata costului per elev și modul în care normele profesorilor se pot constitui sunt norme care favorizează și ele învățământul simultan.
Clase mai mici, înseamnă, pentru o școală, fonduri mai puține. Dar este nevoie de același număr de profesori, același număr de învățători. Asta duce la încurajarea, prin lege, în localitățile cu puțini copiii, a comasării mai multor ani de studiu într-unul singur.
Profesorii care au clase simultane primesc spor, iar salariul crește cu până la 20% dacă sunt 5 clase adunate într-una singură. Prevederile cuprinse în Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anexa nr. 1 „Familia ocupațională de funcții bugetare «învățământ»”, cap. I, lit. B, art. 7, arată că:
„Personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învățământul preșcolar, primar sau gimnazial, primește o majorare a salariului de bază, după cum urmează:
- a) pentru 2 clase de elevi/grupe, o creștere cu 7% a salariului de bază deținut;
- b) pentru 3 clase de elevi/grupe, o creștere cu 10% a salariului de bază deținut;
- c) pentru 4 clase de elevi/grupe, o creștere cu 15% a salariului de bază deținut;
- d) pentru 5 clase de elevi/grupe, o creștere cu 20% a salariului de bază deținut”.
Învățământul simultan poate fi un precursor al abandonului școlar, al rezultatelor slabe la învățătură, care duc inevitabil la marginalizare și la părăsirea prea devreme a școlii. România are, mai ales în mediul rural, o rată de abandon uriașă – peste 18,9% dintre elevii intrați în școală acum 8 ani abandonaseră școala până la terminarea gimnaziului, potrivit rapoartelor Ministerului Educației. Iar 23% dintre aceștia sunt catalogați drept „pierderi”.
_________________
Școala Gimnazială Nr. 1 Poienarii de Argeș, din județul Argeș, face parte din programul Nouă ne pasă, al Fundației Nouă ne pasă, pentru prevenirea abandonului școlar. Acest program înseamnă implementarea de centre de tip afterschool în școli din zone rurale pentru copiii care au nevoie de sprijin la învățătură. Profesorii fac aici ore de recuperare a materiei, astfel încât interesul copiilor pentru continuarea studiilor să rămână viu.