Nimic original în prioritățile României pe Educație la Președinția UE: consens pentru grădinițe și limbi străine, ”progrese” pentru viitorul Erasmus+

SURSA: Comisia Europeana
Cele mai importante direcții pe Educație pe care România le-a anunțat ca priorități pentru cele 6 luni de mandat la vârful Consiliului Uniunii Europene sunt de fapt teme generale, aflate pe agenda europeană, impuse deja de Consiliu. Cel puțin asta reiese din analiza prezentării oficiale, făcută de ministrul educației, Ecaterina Andronescu.

Prioritățile în domeniul educației și formării profesionale pe durata celor șase luni ale mandatului României la Președinția Consiliului Uniunii Europene vizează trei dimensiuni majore: mobilitatea, incluziunea, excelența, potrivit sursei citate.

Astfel, în mandatul său, România va face demersuri pentru obținerea acordului privind Recomandarea Consiliului pe tema sistemului de înaltă calitate privind educația și îngrijirea timpurie a copilului. Serviciile de educație și îngrijire a copiilor preșcolari contribuie la consolidarea incluziunii și coeziunii, precum și la întărirea dimensiunii europene, inclusiv prin integrarea familiilor și a copiilor din țări terțe.

Menționăm că această recomandare la care face referire Ministerul Educației a fost adoptată pe 21 iunie 2018 de către Consiliul Uniunii Europene și are deja un calendar stabilit pentru următorii 2 ani, cu grup de lucru și întâlnirile acestuia.

Altă prioritate o reprezintă obținerea consensului miniștrilor educației privind Recomandarea Consiliului – O abordare comprehensivă a predării și învățării limbilor străine. Procesul de învățare a limbilor străine are impact asupra creșterii mobilității elevilor și studenților, favorizează crearea unui mediu cultural incluziv și poate fi stimulat prin utilizarea instrumentelor digitale, scrie în comunicatul Ministerului.

Precizăm că Recomandarea respectivă a fost dată pe 22 mai 2018 și consultările au deja o agendă clară, stabilită, la care toate statele europene au aderat deja.

”Programul Erasmus+ este un dosar de maximă importanță pentru mandatul României la Președinția Consiliului UE”, potrivit Ministerului. Dar pentru programul Erasmus+ nu ar mai fi nimic de făcut, deoarece deja Comisia Europeana a construit cadrul pentru etapa 2021-2027, pe care l-a adoptat pe 30 mai 2018.

”Considerăm că suntem pregătiți să inițiem dialogul interinstituțional (trialogul) cu Parlamentul European și Comisia Europeană, în vederea realizării de progrese care să contribuie la adoptarea Regulamentului viitorului program Erasmus+, în vederea realizării Spațiului european al educației”, se mai arată în prioritățile României pe Educație.

Spațiul european al educației presupune următoarele, în viziunea Comisiei Europene:

  • să fie perfect normal ca tinerii să-și desfășoare o parte din studii în străinătate;
  • diplomele de învățământ școlar și superior să fie recunoscute în toate țările UE;
  • să devină o regulă generală ca orice european să știe două limbi străine;
  • toată lumea să aibă acces la o educație de înaltă calitate, indiferent de nivelul socio-economic; și
  • oamenii să simtă cu adevărat că sunt europeni, să fie conștienți de diversitatea Europei și de patrimoniul său cultural.

România va mai susține și promovarea cooperării între Europa și Asia prin organizarea, la București, a reuniunii miniștrilor educației implicați în procesul de cooperare ASEM (București, 15-16 mai) – reuniune doar la nivelul miniștrilor din cele 52 de state din ASEM.

FOTO: Comisia Europeană

Total
16
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Pericolul adoptării a trei legi ale educației, în viziunea Asociațiilor de Elevi care condamnă faptul că nu au fost consultate de guvern și sindicate

“Atragem atenția asupra pericolului adoptării a trei legi ale educației, fiecare reglementând individual învățământul preuniversitar, cel superior, precum și statutul cadrelor didactice. În primul rând, fragmentarea învățământului superior de cel…
Vezi articolul