Ministerul Educației și Cercetării propune noi reguli pentru stabilirea numărului de clase, la trecerea de la învățământul preșcolar la cel primar, respectiv de la ciclul primar la cel gimnazial, conform proiectului de metodologie pentru fundamentarea cifrei de școlarizare pentru anul școlar 2027-2028. Numărul de clase pregătitoare și de a V-a va fi calculat diferit pentru școlile din mediul rural, cele din orașe și cele din municipii.
Conform noului proiect de metodologie, numărul de clase pregătitoare și de a V-a va fi stabilit prin raportare la efectivele medii legale. În orașe, numărul claselor va fi estimat prin raportare la efectivul mediu, la care se adaugă 3 sau 4 elevi, iar în municipii prin raportare la efectivul maxim prevăzut în lege.
În ceea ce privește clasele de liceu, numărul claselor de a IX-a va fi stabilit, la fel ca anul trecut, prin împărțirea numărului de elevi înscriși în clasa a VIII-a la 28, pentru filierele teoretică și tehnologică, inclusiv dual, respectiv la 24 pentru filiera vocațională. În acest caz, nu există diferențiere între școlile din mediul rural, urban sau din municipii.
Se schimbă și efectivele de funcționare a claselor din orașe și municipii. În mediul rural se aplică limitele prevăzute în Legea învățământului preuniversitar. În orașe clasele vor trebui să aibă însă cel puțin 3 elevi peste efectivul mediu legal, iar în municipii, cel mult 2 elevi sub efectivul maxim legal.
Regulile de constituire a grupelor de grădiniță rămân neschimbate. Acestea se constituite, de regulă, din 17 copii și pot avea cel puțin 12 și cel mult 22 de copii, potrivit articolului 23, alineatul 1 din Legea învățământului preuniversitar.
Numărul de clase la trecerea între cicluri în mediul urban
Numărul de clase pregătitoare dintr-o școală din mediul urban se calculează prin împărțirea numărului de copii care împlinesc 6 ani până la 31 decembrie 2027 la efectivul mediu legal, care este 18, la care se adaugă 3 elevi. Concret, numărul de copii va fi împărțit la 21.
La trecerea de la ciclul primar la gimnaziu, numărul de clase de a V-a va fi stabilit prin împărțirea numărului de elevi înscriși în clasa a IV-a în anul școlar 2026-2027 la efectivul mediu legal, care este 20, la care se adaugă 4 elevi. Numărul de copii va fi împărțit deci la 24.
În mediul urban, clasele vor avea cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de lege, conform articolului 3, litera b) din proiect.
Regulă de calcul distinctă pentru stabilirea numărului de clase din școlile din municipii
Numărul de clase pregătitoare de la școlile din municipii va fi stabilit prin împărțirea numărului de elevi care împlinesc 6 ani până la 31 decembrie 2026 la efectivul maxim permis de lege, adică 24 de copii.
Raportarea la efectivul maxim legal va fi utilizată și pentru stabilirea numărului de clase de a V-a, la trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial. Concret, numărul de elevi înscriși în clasa a IV-a va fi împărțit la 28.
Conform articolului 3, litera c) din proiectul de metodologie, clasele din municipii vor funcționa cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută în Legea învățământului preuniversitar.
Numărul de clase la trecerea între cicluri în mediul rural
Pentru clasa pregătitoare, numărul de clase dintr-o școală va fi estimat prin împărțirea numărului de copii care împlinesc 6 ani până la 31 decembrie 2027 la efectivul mediu de elevi prevăzut în Legea învățământului preuniversitar, adică 18.
La trecerea de la ciclul primar la ciclul gimnazial, numărul de clase de a V-a ar urma să fie stabilit prin împărțirea numărului de elevi înscriși în clasa a IV-a în anul școlar 2026-2027 la efectivul mediu legal pentru învățământul gimnazial, adică 20.
Atât clasele primare, cât și cele gimnaziale din mediul rural funcționează cu cel puțin 12 elevi, conform Legii 198/2023.
Stabilirea numărului de clase a IX-a, la trecerea de la gimnaziu la liceu
În ceea ce privește trecerea de la gimnaziu la liceu, metoda de calcul prin care este stabilit numărul de clase de a IX-a este aceeași pentru școlile din urban și rural.
Numărul de clase de a IX-a este stabilit prin împărțirea numărului de elevi înscriși în clasa a VIII-a în anul școlar 2026-2027 la efectivele stabilite prin metodologie.
Este vorba despre 28 de elevi pentru filierele teoretică și tehnologică, inclusiv dual și 24 de elevi pentru filiera vocațională, conform articolului 7, alin. 2 b), (i) și (ii) din proiectul metodologiei.
În ceea ce privește clasele de liceu din școlile din mediul urban, acestea vor funcționa cu cel puțin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute de Legea nr. 198/2023. În municipii, clasele de liceu vor funcționa cu cel mult 2 elevi sub efectivul maxim prevăzut în lege.
Clasele de liceu din mediul rural funcționează în conformitate cu prevederile Legii 198/2023. Acestea trebuie să aibă minimum 16 elevi.
Prevederile din proiectul pentru anul școlar 2027-2028
Art. 3. – „Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza următoarele aspecte:
a) situaţia claselor paralele despre care se estimează, pe baza datelor înregistrate în SIIIR, că la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă stabilită prin lege şi a căror comasare se impune fie la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică şi în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ-teritoriale, în raport cu prevederile art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
b) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cu cel puţin 3 elevi peste efectivele medii prevăzute la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
c) situaţia claselor din unităţile de învăţământ din municipii, astfel încât acestea să funcționeze cu cel mult 2 elevi sub limita maximă prevăzută la art. 23 alin. (1) sau alin. 1^3 lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
d) verificarea pe baza datelor din SIIIR a situațiilor elevilor înscriși în aceeași formațiune de studiu de cel puțin de 3 ori.”
Cu câţi elevi se poate constitui o clasă în anul școlar 2027-2028, conform proiectului
Art. 7. – (2) „Elaborarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii:
a) constituirea formaţiunilor de studiu pentru educaţia timpurie, învăţământul primar, clasele pregătitoare, I, a II-a și a III-a, învăţământul gimnazial, învățământul liceal, respectiv învățământul postliceal în cadrul limitelor prevăzute de art. 23 alin. (1), (1^1), (1^2) şi alin. (1^3) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare;
b) constituirea formaţiunilor de studiu la clasa a IX-a/a XI-a/anul I în învăţământul de masă se realizează astfel:
(i) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera teoretică, filiera tehnologică, inclusiv dual, din 28 de locuri;
(ii) învăţământ liceal cu frecvenţă (zi), filiera vocaţională, profil sportiv, teologic, pedagogic, precum şi învăţământ liceal de artă, din 24 de locuri;
(iii) învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi frecvenţă redusă, clasa a IX-a, din 30 de locuri;
(iv) învăţământ liceal cu frecvenţă seral, filiera tehnologică, filiera teoretică, clasa a XI-a, din 30 de locuri;
(v) învăţământ tertiar nonuniversitar (postliceal şi de maiştri), din 32 de locuri;
c) formaţiunile de studiu în învăţământul liceal tehnologic, inclusiv dual, pot fi constituite din maximum 3 grupe de calificări diferite, conform solicitărilor operatorilor economici;
d) includerea în proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2027-2028 al fiecărei unităţi de învăţământ care poate şcolariza în filiera vocaţională, profilul pedagogic, a cel puţin o clasă a IX-a, învăţământ cu frecvenţă „zi”, specializarea „Pedagogia educaţiei timpurii”, precum şi a cel puţin o clasă a IX-a, specializarea „Pedagogia învăţământului primar”;
e) stabilirea de către inspectoratele şcolare a numărului de locuri, repartizat pe unităţi de învăţământ, pentru:
(i) candidaţii de etnie romă;
(ii) candidaţii cu cerinţe educaţionale speciale;
(iii) tinerii de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă;
f) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 4 ani în grupa mijlocie;
g) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 5 ani în grupa mare;
h) asigurarea cuprinderii întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;
i) asigurarea cuprinderii întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal, inclusiv în sistem dual, în vederea finalizării învăţământului obligatoriu;
j) organizarea programului educaţional „A doua şansă”, pentru persoanele care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei, potrivit prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu a mai fost înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi motivele abandonului şcolar;
k) formaţiunile de studiu care intră sub incidenţa prevederilor art. 23 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, se constituie de regulă cu maximum 3 elevi cu cerinţe educaţionale speciale/clasă.”
Numărul de elevi dintr-o clasă, conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar
Secţiunea a 2-a Constituirea formațiunilor de studiu/grupelor/claselor
Articolul 23
(1) „În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a) educația timpurie, nivel antepreșcolar:
(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puțin de 7 și nu mai mult de 11;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 17
(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;
b) educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preșcolari, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 22;
c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 24;
d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 28;
e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;
f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puțin de 16 și nu mai mult de 30;
g) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 8 elevi și maximum 15 elevi;
h) clasele din învățământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învățământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puțin de 20 și nu mai mult de 32;
j) învățământul special:
(i) pentru antepreșcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 7;
(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 8;
(iii) pentru antepreșcolari cu deficiențe grave de dezvoltare și preșcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 5;
(iv) învățământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6;
k) prin excepție de la lit. j), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.
(1^1) În învățământul preuniversitar, altul decât cel militar/învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, formațiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(1^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1^1), într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică se poate constitui cel mult o formațiune de studiu pe nivel/filieră/profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).
(1^3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației se organizează și funcționează după cum urmează:
a) unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul prevăzut la art. 16 alin (1);
b) formațiuni de studiu, grupe sau clase, care cuprind un număr de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul stabilit la alin. (1).”
DOCUMENT Proiect: Metodologie privind fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat, evidenţa efectivelor de antepreşcolari/preşcolari şi elevi școlarizați în unităţile de învăţământ particular (2027 – 2028)
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.