Peste 300 de actori al teatrelor din București au semnat o scrisoare deschisă în care semnalează faptul că în calitate de colaboratori nu au mai primit bani de luni de zile și cer primarului Ciprian Ciucu o întâlnire între reprezentanții instituțiilor de cultură, reprezentanții artiștilor independenți și colaboratori și reprezentanții Primăriei responsabili de cultură și buget, pentru a vorbi „deschis despre nevoile reale ale acestor instituții și despre soluțiile”. Mai jos în articol citiți scrisoarea integrală.
- Recent și actrița Cătălina Mihai, câștigătoare a premiului UNITER 2026 pentru cea mai bună actriță în rol principal, trăgea un semnal de alarmă: „Cultura nu e un moft„
- Într-o solicitare a Edupedu.ro în luna aprilie a acestui an, privind întârzieri ale plăților pentru actorii colaboratori ai teatrelor, Primăria Capitalei preciza că instituția „alocă subvenții instituțiilor de cultură din bugetul local, însă gestionarea acestora revine exclusiv managerilor teatrelor”.
Sute de actori ai teatrelor din București semnalează întârzieri de luni de zile ale plăților pentru colaborări, într-o scrisoare deschisă, adresată primăriei Capitalei și primarului Ciprian Ciucu.
Actori precum Marian Râlea, Elvira Deatcu, Șerban Pavlu, Ștefan Iancu, Mimi Brănescu, Cătălina Mihai, Dana Rogoz, Marius Vizante, atrag atenția asupra subfinanțării culturii și asupra faptului că „întârzierile de plată sunt doar efectul vizibil al unui mecanism care funcționează de prea mult timp la limita supraviețuirii.
Considerăm că bugetele actuale nu permit funcționarea acestor instituții în condiții normale și nici plata predictibilă și la timp a colaboratorilor lor. Această situație trebuie tratată ca o problemă structurală, nu ca pe o succesiune de cazuri izolate”, mai spun actorii.
„Pentru un artist colaborator, plata unei reprezentații nu este un venit suplimentar. Este plata unei munci deja prestate și, pentru cei mai mulți dintre noi, una dintre puținele surse din care ne câștigăm existența”, atrag atenția semnatarii scrisorii deschise.
Actorii cer o întâlnire cu reprezentanții instituțiilor de cultură, reprezentanții artiștilor independenți și colaboratori și reprezentanții Primăriei responsabili de cultură și buget, pentru a vorbi „deschis despre nevoile reale ale acestor instituții și despre soluțiile prin care ele își pot continua activitatea fără ca efectele subfinanțării să fie transferate, de fiecare dată, asupra celor mai vulnerabili dintre cei care lucrează în ele”.
„Aceste consecințe ale epocii perpetue a “sub-subvenționării” se ramifică prin venele instituțiilor până când ating chiar integritatea spectacolelor. Iar asta ajunge să ne coste enorm pe noi, artiștii, în procesul de creație și, în final, chiar pe spectatori. Pentru că acestea afectează, în cele din urmă, același lucru: capacitatea instituțiilor culturale de a-și îndeplini misiunea în condiții normale și de a produce cultură de calitate pentru public.
În ultimii ani, mulți dintre noi ne-am confruntat în repetate rânduri cu întârzieri semnificative ale plăților. Întârzieri care, în unele situații, au depășit praguri de 3-4 luni, în unele cazuri și mai mult. Situațiile recente, în care plata reprezentațiilor deja susținute este din nou amânată, din lipsa fondurilor disponibile, ne fac să credem că nu mai vorbim despre situații excepționale și nici despre probleme administrative punctuale, ci despre unul dintre simptomele unei probleme structurale: subfinanțarea cronică a culturii și, în mod particular, a teatrelor de proiect”, scrie în scrisoarea deschisă.
Informații de context
În februarie anul acesta, actrița Elvira Deatcu, a spus pentru Edupedu.ro că joacă în 6-7 spectacole la Odeon, la Metropolis, la Teatrelli – „unde suntem plătiți la 3-4 luni distanță, pentru că nu sunt bani”. Declarația a fost făcută în contextul protestului actorilor Teatrului Național din București din februarie, față de măsurile prin care Guvernul Bolojan intenționează să facă economii la buget pontând activitatea artiștilor.
În luna aprilie, Edupedu.ro a cerut Primăriei Capitalei informații despre plăți restante ale colaboratorilor, „având în vedere că mai mulți actori au precizat în spațiul public că plățile pentru colaboratori sunt întârziate de luni de zile”.
Întrebările Edupedu
- În prezent, câte teatre aflate in subordinea Primăriei sunt în intarziere cu plata actorilor colaboratori externi?
- Care este motivul? Când a fost făcută ultima plată?
- Ce sume sunt restante pana in prezent și pe ce perioada?
- Care este motivul întârzierii plăților?
5. Când estimați că vor fi făcute plățile către teatre?
Răspunsul Primărei Capitalei:
Răspundem solicitării dvs. conform informațiilor oferite de Direcția Cultură, Învățământ, Turism:
„Precizăm că Primăria Municipiului București alocă subvenții instituțiilor de cultură din bugetul local, însă gestionarea acestora revine exclusiv managerilor teatrelor. Aceștia administrează atât sumele primite de la bugetul local, cât și veniturile proprii realizate din activități specifice (vânzare bilete, evenimente etc.), fiind responsabili de prioritizarea și efectuarea plăților, inclusiv către colaboratori”.
Redăm integral scrisoarea deschisă adresată Primăriei Captalei
Scrisoare deschisă către primarul Municipiului București și Primăria Capitalei
Întârzierile plăților sunt doar un simptom. Subfinanțarea culturii e problema.
Stimate domnule primar, Ciprian Ciucu
Vă adresăm această scrisoare în calitate de artiști independenți, colaboratori ai teatrelor de proiect și lucrători ai sectorului cultural bucureștean pentru a vă propune să încercăm împreună să schimbăm o situație care afectează de ani de zile funcționarea normală a culturii din București.
În ultimii ani, mulți dintre noi ne-am confruntat în repetate rânduri cu întârzieri semnificative ale plăților. Întârzieri care, în unele situații, au depășit praguri de 3-4 luni, în unele cazuri și mai mult. Situațiile recente, în care plata reprezentațiilor deja susținute este din nou amânată, din lipsa fondurilor disponibile, ne fac să credem că nu mai vorbim despre situații excepționale și nici despre probleme administrative punctuale, ci despre unul dintre simptomele unei probleme structurale: subfinanțarea cronică a culturii și, în mod particular, a teatrelor de proiect.
Pentru un artist colaborator, plata unei reprezentații nu este un venit suplimentar. Este plata unei munci deja prestate și, pentru cei mai mulți dintre noi, una dintre puținele surse din care ne câștigăm existența.
Înțelegem că Primăria Municipiului București alocă anual bugete către instituțiile de cultură și că fiecare teatru are responsabilitatea administrării acestor fonduri. Tocmai de aceea credem că este important să discutăm nu doar despre modul în care sunt cheltuiți acești bani, ci și despre întrebarea esențială: sunt aceste bugete suficiente pentru ca teatrele să își poată îndeplini misiunea în condiții normale?
Din experiența noastră, pare că, atunci când resursele devin insuficiente, artiștii, echipele tehnice și instituțiile sunt nevoiți să transforme imposibilul în posibil. Generozitatea și creativitatea țin cultura română în viață de ani de zile, dar ele nu pot deveni un model de funcționare. Nu putem construi politici publice pe principiul bine-cunoscutului „lasă că merge și așa”.
În urma reorganizărilor și comasărilor recente, care au afectat mai multe instituții culturale bucureștene organizate după modelul teatrelor de proiect, au rămas foarte puține astfel de spații. Astăzi, Teatrul Metropolis și Teatrul Dramaturgilor Români reprezintă două dintre ultimele teatre de proiect din București, iar asta este cel puțin îngrijorător. Prin misiunile lor specifice, ele oferă oportunități esențiale artiștilor emergenți și consacrați deopotrivă, creatorilor independenți și dramaturgiei românești și a celei contemporane românești. Tocmai de aceea credem că ele trebuie protejate și sprijinite, astfel încât să își poată îndeplini rolul fără ca dificultățile financiare să devină o piedică permanentă.
Cultura din România funcționează deja într-un ecosistem fragil, în care mecanismele alternative de finanțare sunt puține. În acest context, teatrele de proiect reprezintă una dintre puținele punți reale dintre sistemul public de cultură și sectorul artistic independent și este necesar ca această punte să fie protejată.
Problema nu este doar modul în care sunt administrați banii, ci și faptul că, în multe cazuri, pur și simplu nu sunt suficienți. Ani la rând, artiștii, echipele tehnice și instituțiile au fost nevoiți să compenseze lipsurile prin sacrificii personale, ore suplimentare și alte astfel de compromisuri. Această disponibilitate “ de a face din rahat bici” a devenit, fără să ne dăm seama, un argument pentru ca subfinanțarea să continue. Dar ceea ce poate părea, din exterior, un sistem care încă funcționează, ascunde o realitate din ce în ce mai fragilă.
Considerăm că bugetele actuale nu permit funcționarea acestor instituții în condiții normale și nici plata predictibilă și la timp a colaboratorilor lor. Această situație trebuie tratată ca o problemă structurală, nu ca pe o succesiune de cazuri izolate. Întârzierile de plată sunt doar efectul vizibil al unui mecanism care funcționează de prea mult timp la limita supraviețuirii.
Solicităm Primăriei Municipiului București organizarea unei întâlniri între reprezentanții instituțiilor de cultură, reprezentanții artiștilor independenți și colaboratori și reprezentanții Primăriei responsabili de cultură și buget, în care să putem vorbi deschis despre nevoile reale ale acestor instituții și despre soluțiile prin care ele își pot continua activitatea fără ca efectele subfinanțării să fie transferate, de fiecare dată, asupra celor mai vulnerabili dintre cei care lucrează în ele.
Aceste consecințe ale epocii perpetue a “sub-subvenționării” se ramifică prin venele instituțiilor până când ating chiar integritatea spectacolelor. Iar asta ajunge să ne coste enorm pe noi, artiștii, în procesul de creație și, în final, chiar pe spectatori. Pentru că acestea afectează, în cele din urmă, același lucru: capacitatea instituțiilor culturale de a-și îndeplini misiunea în condiții normale și de a produce cultură de calitate pentru public.
Cu respect și cu speranța unui dialog real,
Semnatarii,
artiști independenți, colaboratori ai teatrelor de proiect, lucrători ai sectorului cultural și toți cei care susțin un sistem cultural sănătos
Teofil Memelis
Carol Ionescu
Nicoleta Hâncu
Ștefan Iancu
Antonia Scutaru
Vlad Pânzaru
Tamara Găgeatu
Bogdan Theodor Olteanu
Alex Bogdan
Andreea Mateiu
Cătălina Mihai
Victoria Raileanu
Ana Maria Marin
Iustin-Dimitrie Danalache
Vlad Crudu
Mircea Băjenaru
Burcă Alexandru
Ciprian Chiujdea
Cosmina Olariu
Cabiria Morgenstern
Nicoleta Moscalenco
Cezar Antal
Teodora Petre
Teodora Dincă
Ioana Anastasia Anton
Foriș Elena
Teea Florea
Iosif Paștina
Maria Morosan
David Drugaru
Irisz Kovacs
Elvira Deatcu
Hunor Varga
Anaïs Agi-Ali
Ana-Ioana Macaria
Tudor Aaron Istodor
Valentina Moghină
Niko Becker
Dennis Ilie
Bianca Geantă
Ada Anghel
Serban Pavlu
Eugen Jebeleanu
Vlad Ionuț Popescu
Mimi Branescu
Mirela Oprișor
Bogdan Iancu
Sorin Miron
Corina Moise
Ștefan Radu
Visarion Udatu
Teona Stavarachi
Andrei Ostrovski
Pamela Iobaji
Ioana Abur
Florina Gleznea
Adelin Tudorache
Alex Iezdimir
Ioana Bugarin
Alisiya Yesman
Cristian Popa
Natalia Cebanu
Alexandra Apetrei
Bianca Pintea
Maria Alexievici
Cristina Danu
Ana Covalciuc
Judith State
Moraru Dora Malina
Alin Florea
Liliana Oprea
Alexandra Panaite
Vlad Furtună
Vlad Logigan
Velica Panduru
Mia Natalia Ionescu
Alma Lascu
Ionut Iftimiciuc
Andro Iulia
Dana Rusu
Alex Mircioi
Alexandru Pavel
Dana Rogoz
Elena Penescu
Mădălina Stoica
Roxana Piticari
Anastasia Preotu
Grigore Andrei
Evelyne Vilcu
Alexandru Ion
Marian Râlea
VERONICA GHEORGHE
Andrei Ostrowski
Eduard Buhac
Balea Andrada
Kiki Simion
Sorin Flutur
Răzvan Mîndruță
Andrei Huțuleac
Tiberius-Nicolae Zavelea
Bogdan Stoian
Eva Cosac
Robert Tache
Denisa Dutcovschi
Codreanu Viorel Octavian
Septimia DOBRESCU
Alexandra Catrina
Theodor Șoptelea
Andrei Redinciuc
Costel Popa
Valentin Dima
Mirela – Mihaela Oprea
Daniela Faur
Corina Zlataru
Andrei Cojanu
Lucian Sinigaglia
Cosmin Dominte
Pîrvu Carmina
Raul Păcurar
Iulia Micsunescu
Diana Mitrică
Oana Jindiceanu
Adi Ionescu
Mihaela Stănuc
Gabriela Niculescu
Tony Macpela
Irina Sibef
Maruca Băiașu
Ama Beschieru
Adina Vasile
Eduard Cîrlan
Catana Gheorghita
Dragos Dumitru
Clara Pop
Ana Maria Turcu
Cristiana Luca
Dani Simion
Iris Nica
Andrei Ciulei
Gabriela Alexandru
Tudor Cucu-Dumitrescu
Cosmin Teodor Pană
Celina Nițu
Ioana Barbu
Oana von Raven
Alba Simona
Elena Tudorache
Alina Olar
Ionuț Fișcu
Anastasia Atanasoska
Teodora Oancea
Alex Popa
Ariana Miron-Presan
Cristian Vittorio Moroșanu
Denisa Mikesz
Ana Toda
Ecaterina Elena Lupu
Alex Popa
Nicole Paliță
Eugenia Ișvan
Dana Voicu
Traian Olteanu
Dan Pughineanu
Ana Udroiu
Misu Marinescu
Miron Francisca
Matei Alexandru Popa
Maria Popistașu
Bianca Cuculici
Tavi Costin
Ghita Mirela
Cristina Szasz Cusi
Alexandru Sinca
Ioan Brancu
Cristiana Faur
Cristi Păun
Cezara Borger
Voicu Aaniței
Liță Florin
Alex Conovaru
Andreea Alexandrescu
Ionuț-Daniel Ionescu
Teodora Moscal
Răzvan Stoicovici
Andreea Catalina Savescu
Ana Vînău
Miruna Belicovici
Eduard Chimac
Alina Petrică
Marius Drogeanu
Cătălin Bucur
Claudia Moroșanu
Sabina Reus
Noreen Elamir
Georgiana Răpcianu
Mara Tătar
Ştefana Derveș
Tudor Cerghizan
Cristina Iordache
Ionuț Toader
Adrian Lepadatu
Stoica George
Stoica Elena
Alexandru Nagy
Gabriela Ciubotaru
Daniela Vătămanu
Alexia Maria Mocănescu
Măriuca Bosnea
Radu Nicolau
Tania Drăghici
Doru Bem
Ciprian Chiricheș
Claudia Padureanu
Bianca Totolici
Anca Manolescu
Sabina Lazăr
Robi Urs
Nicholas Bohor
Ștefan Vătășoiu
Mihai Băltescu
Lucian Pavel
Mădălina Ciupitu
Tudor Bâlcu
Iulia Mirică
George Cocoș
Iuliana Danciu
Iulia Diana Samson
Andra-Dina Pană
Andreea-Rafaela Tentu
Andrei Calu
Larisa Oasenegre
Miruna Gabriela Olteanu
Ramona Budui
Daria-Alexandra Bădescu
Gheorghe
Sanda-Rodioara Pană
Emilia Popescu
Denisa Codiță
Cătălin Babliuc
Cătălina Frunză
Alexandre Noel
Sorin Palciuc
Eduard Leonte
Laura Creț
Andreea Şovan
Catalin Sireaev
Ioana Dobrea
Matei Arvunescu
Anastasia Miulescu
Răzvan Conțu
Cosmin-Adrian Bălan
Luminița Erga
Valcu Silvian
Ioana Mihaela Botea
Marius Florea Vizante
Cristian Mihai Constantinescu
Maria Nicola
Mihai Lupoae
Vlad Brumaru
Șerban Gomoi
Stefan Mihai
Alex Zamfir
Oana Jipa
Mihai Pîrcălabu
Silvana Mihai
Carmen Ardeleanu
Florin Ciocanea
Axel Moustache
Diana Nistor
Irina Ionescu Homoriceanu (specialist comunicare culturală)
Bobi Pricop
Dragomir Dan
Irina Artenii
Tudor – Romulus Li
Laura Gabriela Oana
Aura Vijiiac
Octavian-Dumitru Afrăsinei
Ana Radu
Sandra Rasvana Cernat
Bianca Marinescu
Răzvan Theodor Ionescu
Alexia Șițu
Bianca Botoac
Diana Rață
Dragos Ionita
Diana Croitoru
Vlad Benescu
Constantin Stochița
Alexandra Mihaela Dancs
Niță Irina
Alma Iacob-Boiangiu
Alexandra Botau
Ciprian Mihăilă-Leotescu
Noemi Hăisu
Amalia-Maria Faur
Marina Palii
Alin Uberti
Constantinescu Maria Dana
Tudor Chirilă
Radu Micu
Tavi Mateiciuc
Eduard Păuna
Andra Fermuş
Șogorăscu Ioana
Jula Tudor
Narcis Zamfir
Maria-Nicoleta Petrescu
Daniel Achim
Delia Nartea
Theo Costache
Naomi Guttman
Ilinca Prisăcariu
Ada Galeș
Réka Kovács
Răzvan Roxin
Berca Catalina
Nicolae Nedelcu
Grațiela Voicu
Ștefan Dogaru
Bianca Buznicea
Vlad Pavel
Vlad Milotoi
Georgia Bajdechi
Tudor Ioan Aron
Ștefania Ghiță
Alexandru Mîrnea
Andrei Marin
Corina Dobre
Costinela Caraene
Adriana Butoi
Ciulei Cristina
Sorin Niculescu
George Dogaru
Victor-Theodor Macry
Cosmin Stancu
Sever Bârzan
Luiza-Maria Daniliuc
Ileana Zirra
Andreea Ceaușu
Robert Herea
Vladimir Țeca
Trifu Paula
Maxim Dragoș
Cătălin Frăsinescu
Giulia Panaitescu
Oana Rusu
Cosmin Băicoianu
Răzvan Frunză
Miriam Rizea
Anca Dana Petrescu
Anda Sârbei
Ioana Bulgaru
Doru Pătrașcu
Luca Rădulescu
Codrin Boldea
Cristina Neacșu
Bogdan Gheorghe
Vasile Irina
Réka Szász
Andrei Turcu