Schimbare de poziție din partea Consiliului Național al Elevilor, pe tema burselor de merit, de la o săptămână la alta. După ce aceasta a susținut vehement, pe 31 august, împreună cu alte ONG-uri și firme, soluția propusă de Ministerul Educației în privința acordării burselor de merit, la o săptămână distanță președinta CNE, Miruna Croitoru, scrie într-un comunicat de presă transmis joi că „pragul de medie alături de procent asigură, în prezent, un echilibru între principiile echității și cele ale meritocrației”.
Înainte de acest moment nici Miruna Croitoru și nici CNE nu au problematizat în vreun fel modalitatea de acordare a burselor de merit pe noua metodologie, pe baza legii 198/2023, pentru 30% dintre elevii fiecărei clase, indiferent de medie, ci din contră, au lăudat noile măsuri.
În comunicatul din 31 august, CNE alături că alte organizații și firme private anunțau că „noua metodologie de acordare a burselor școlare este o schimbare binevenită, ce aduce mai multă echitate în sistem“.
Pe fondul mai multor reacții contra acelor prevederi din partea elevilor, prin asociațiile locale ale acestora și pe rețelele de socializare, CNE venea cu argumente despre cât de bună este acordarea burselor de merit pentru toți elevii, indiferent de medie, atâta timp cât sunt în primii 30% din clasa. Organizația scria în comunicatul comun cu Federația Coaliția pentru Educație, ARDOR, Teach for Romania, Asociația ROI, BRIO, Școala Questfield, Organizatia Umanitara CONCORDIA, Tineri pentru Tineri:
„O analiză mai atentă asupra acestei problematici arată că o astfel de măsură poate crește concomitent echitatea din sistem și motivația elevilor de la toate nivelurile și filierele de învățământ, pornind de la învățământul gimnazial până la cel liceal. În mod similar, în mediul universitar, bursele sunt acordate pe baza aceluiași criteriu procentual, nefiind stabilit un prag minim de la o specializare la alta.
Până acum, bursa de merit era obținută în urma atingerii unui prag minim al mediei. Această măsură era una discriminatorie, deoarece nu toți elevii au aceleași oportunități în familie sau în comunitatea lor. În plus, criteriile de evaluare nu sunt unitare în toate școlile, dat fiind că nu există încă o evaluare standardizată la nivel național”, conform documentelui din 31 august, pe care îl puteți descărca de mai jos.
În comunicatul respectiv CNE remarcă, oferind date obținute de la Ministerul Educației, că „numărul mediilor mari a crescut în vreme ce rezultatele statistice înregistrate la examene sunt în regres. Se poate observa cum stabilirea unui prag de medie nu face altceva decât să crească artificial rezultatele obținute la clasă, care nu se justifică în condițiile unor evaluări standardizate”.
Doar că afirmația că „numărul mediilor mari a crescut” nu este susținută și de realitate, cel puțin pe segmentul 9,50-10. Numărul elevilor cu media 9.50 și peste, în ultimii 2 ani școlari, care au luat bursă de merit, conform Ministerului Educației, este următorul:
| Anul școlar | Numărul beneficiarilor de bursă de merit cu prag de medie 9,50 |
|---|---|
| 2021-2022 | 347.000 |
| 2022-2023 | 260.255 |
Numărul celor cu peste 9,50 a scăzut cu peste 86 de mii. Chiar dacă din acest număr au dispărut în anul școlar anterior elevii de clasa a V-a, care nu au mai primit niciun fel de bursă de merit sau de studiu, asta nu arată că numărul elevilor cu medii mari a crescut, cum declară CNE.
Revenind la bursele de merit pe noile criterii, a existat o dezbatere publică la Ministerul Educației, săptămâna aceasta, la care Miruna Croitoru a participat din partea CNE. Aceasta susținut în dezbatere că procentul din fiecare clasă este soluția:
Miruna Croitoru, Consiliul Național al Elevilor, 4 septembrie 2023: „Este foarte important să ne raportăm la clasă atunci când vorbim despre bursele de merit. Vorbim despre o echitate mult mai mare, despre șanse egale și faptul că toți elevii vor avea șansa de a lua bursă de merit, conform unui criteriu echitabil. De foarte multe ori, 9,50 înseamnă un lucru la o clasă și un cu totul alt lucru la o altă clasă. Dacă ne referim la acest procent, este un obiectiv fezabil pentru toți elevii și automat un aspect motivant, inclusiv cei care știau că nu vor atinge niciodată pragul de 9,50, pentru ca nu au oportunități, nu fac meditații.
Noi susținem această formulă pe care ne-am dorit noi să o reglementăm mult mai bine.
În cazul în care, la nivelul unei clase, în procentul de 30% se află și elevi care se regăsesc în următoarele situații, aceștia nu se includ în ierarhia pentru acordarea burselor de merit conform alin. (1), litera a):
a) elevii care au mai mult de 20 de absențe nemotivate în anul școlar anterior;
b) care nu au obținut media 10 la purtare în anul școlar anterior;
c) care beneficiază de bursa de excelență olimpică I sau II sau de bursă de merit conform criteriilor menționate la alin. (1), literele b), c), d), e),” a spus președinta CNE la dezbatere.
Joi, 7 septembrie, Consiliul Național al Elevilor emite un nou comunicat de presă în care se întreabă „bursele elevilor – o victorie pe termen scurt?”.
„Consiliul Național al Elevilor a susținut mereu importanța acordării burselor de merit procentual, dar cu posibilitatea de extindere în cazul claselor cu nivel mai ridicat“, scriu cei de la CNE în comunicatul cel mai recent. Asta deși în comunicatul dat în urmă cu o săptămână același CNE desființa, practic, acest prag.