România – țară care și-a redus masiv contribuțiile la Agenția Spațială Europeană (ESA) într-un moment în care majoritatea țărilor europene au crescut această contribuție – dorește să achite o parte dintre datoriile către ESA până la sfârșitul anului și să-și recapete astfel drepturile de vot, a spus vineri, pentru Edupedu.ro, șeful Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru. Întrebat dacă, din cauza pierderii acestui drept de vot, participarea României la viitoarele programe este afectată, el a spus în mod repetat că, pentru România, prioritară este realocarea unor fonduri pe care țara trebuie să le plătească, astfel încât să crească volumul de bani din participația actuală care se întoarce în România.
- Potrivit datelor prezentate joi de ESA, între reuniunea ministerială a Agenției din 2022 și cea din 2025, desfășurată săptămâna aceasta la Bremen, România și-a redus cu 35% contribuția la agenția spațială, deși contribuțiile celorlalte țări au atins un nivel record – citește pe larg.
- Situația apare într-un moment în care România a pierdut dreptul de vot în cadrul ESA, după ce a acumulat datorii de circa 30 de milioane de euro, aferente anului 2024, contribuția totală neachitată ridicându-se la circa 60 de milioane de euro.
În pofida situației actuale, oficialii români asigură ESA de angajamentul României în susținerea cercetării spațiale – detalii mai jos.
Într-un răspuns transmis recent senatorului Mircea-Cristian Nicula (PSD), Ministerul Educației și Cercetării arată că, pentru a participa la noile programe ESA, „este necesar ca România să recupereze dreptul de vot în cadrul ESA, prin achitarea minimului necesar de 14,7 milioane euro, din contribuția neachitată de 61 milioane euro”.
Vineri, șeful ANC, Andrei Alexandru, a spus pentru Edupedu.ro că speră ca această condiție să fie îndeplinită până la finalul anului în curs:
- ”Autoritatea Națională pentru Cercetare și Ministerul Educației și Cercetării fac toate demersurile pentru ca până la finalul acestui an să reușim să plătim suma minimă pentru redobândirea dreptului de vot.”
Întrebat dacă România va putea participa la deciziile rezultate din reuniunea ministerială de la Bremen (CM25), având în vedere că acea sumă minimă nu a fost achitată, Andrei Alexandru a spus că „eu am discutat alte lucruri la Bremen, în sensul că, pe programele existente, noi urmărim să facem un transfer de sume între diverse programe, astfel încât rata de retur a contribuției plătite pentru programele opționale (n.red.: cât din contribuția României se întoarce prin alocări către entitățile românești, în cadrul programelor ESA) să crească substanțial. Adică să să treacă de 90%. Asta ne dorim noi, să ajungem la o rată de retur corespunzătoare, pentru că, realist vorbind, în trecut rata de retur nu a fost mulțumitoare. Actuala conducere a ROSA – și o felicit pentru asta – a reușit să crească rata de retur până spre 75%, însă pentru mine este încă nemulțumitoare și vrem să ajungem la o rată de retur de 90%. Astfel, ca să maximizăm rata de retur, e posibil să trebuiască să distribuim anumite sume între diverse programe, în așa fel încât industria noastră și mediul de cercetare să aibă capacitatea de a absorbi respectivele sume de bani. Deci programele în care aplicăm trebuie să fie corelate cu nevoile reale ale mediului academic și economic. (…) În condițiile în care ne plătim contribuția și ajungem să să redobândim dreptul de vot, vom putea face aceste lucruri”.
Potrivit oficialului român, România a „stabilizat din nou” relațiile cu ESA:
- „A fost o discuție foarte bună la Bremen și aplicată, în sensul că am reușit să ne stabilizăm relațiile din nou cu ESA. Sigur, noi vom face toate demersurile astfel încât să ne onorăm obligațiile din partea statului român, dar totodată trebuie să întreprindem și acele demersuri necesare ca returul sumelor plătite la ESA să fie maximal posibil”.
Întrebat din nou dacă România va pierde posibilitatea să participe la programele agreate la Bremen, din cauza datoriilor, Andrei Alexandru a insistat că prioritare sunt plata datoriilor și creșterea ratei de retur a fondurilor alocate de România către entități românești: să „cheltuim sumele în programele în care suntem implicați” și să fie redistribuite fonduri așa încât „rata de retur să fie maximală”. „Abia apoi putem discuta despre noi oportunități”, a spus el.
Andrei Alexandru:
- „Acum [la reuniunea de la Bremen] s-au pus niște sume pe programe viitoare. Deocamdată trebuie să cheltuim sumele în programele în care suntem implicați și să distribuim acele sume pe care ne-am angajat să le plătim, să le distribuim corespunzător între diverse programe, astfel încât rata de retur să fie maximală. Și abia apoi putem discuta despre despre noi oportunități, după ce absorbim banii într-un mod maximal.”
- „Deci noi avem, într-adevăr, dreptul de vot suspendat. Asta nu înseamnă că s-a ridicat această problemă la Bremen, unde s-au adoptat prin consens mai multe programe. Însă noi avem niște obligații momentan către ESA, pe anumite programe. Urmărim ca sumele pe care le avem de plătit să le distribuim altfel astfel încât rata de retur să fie mult mai mare. Adică să ne ducem pe alte programe unde industria noastră și mediul academic are capacitatea să absoarbă mai mulți bani, să treacă de 90%, n-are sens să ne ducem într-o sută de programe, dacă noi nu putem cheltui acei bani, dacă noi nu putem absorbi acei bani.”
Aceeași perspectivă a fost prezentată și în răspunsuri recente transmise pe această temă de MEC, în urma întrebărilor unor parlamentari:
Senatorului Mircea Cristian-Nicula instituția i-a transmis că, după plata minimului necesar din datoriile acumulate, „va fi luat în considerare transferul de fonduri către noile programe, pentru care a fost identificat potenţial de retur în România şi/sau alocarea de noi subscripții către acestea. În cazul neparticipării României la noile programe ESA, entităţile româneşti (industrie, institute de cercetare, universităţi) nu vor putea participa la apelurile de proiecte iniţiate în cadrul acestora şi, implicit, nu vor contribui la implementarea acestora.”
Deputatului Sebastian Burduja (PNL), instituția i-a transmis: „Având în vedere că în urma angajamentelor luate la consiliile ministeriale ESA anterioare, România, conform informațiilor comunicate de ESA, va avea de achitat suma de 109 milioane euro pentru programele opționale pentru care România a subscris pentru perioada 2026-2033, este luată în calcul şi analizată posibilitatea de a fi transferate fonduri între programele ESA pentru optimizarea participării entităților naționale şi pentru creşterea coeficientului de retur geografic care în prezent este de 0.75”.
Răspunsul MEC pentru Sebastian Burduja:
Răspunsul MEC pentru Mircea-Cristian-Nicula:
La Bremen, România dă asigurări că sprijină obiectivele europene
În discursul rostit în cadrul reuniunii de la Bremen, șeful ANC, Andrei Alexandru, a insistat că România sprijină obiectivele Europei de a fi un lider global în ceea ce privește spațiul.
El a spus, între altele, despre obiectivul stabilit în acest sens la nivel ESA și despre faptul că Spațiul ar reprezenta o prioritate pentru România:
- „Oferim asigurări privind sprijinul României pe calea prezentată în această propunere, prin obiectivul nostru comun de a menține Europa un lider global în ceea ce privește Spațiul (…)
- Sectorul Spațiului oferă instrumente, capacități esențiale care sprijină progresul unei națiuni moderne. În acest context, participarea României la ESA constituie un pilon central al programului spațial național (…).
- Știința și explorarea spațiului rămân o prioritate permanentă pentru România. Tehnologia spațială crește în viziunea noastră strategică (…)”.
Discursul integral al lui Andrei Alexandru (la min. 2.34.00 în înregistrarea reuniunii):
Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.