Analiza de mai jos este semnată de profesorul Adrian Stoicescu, conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București:
Anul acesta, în cadrul concursului Comper, la clasa a III-a, la testarea care a avut loc vineri, 12 ianuarie, testul a conținut și un item discutabil, itemul nr. 16. Acesta este următorul, în transcriere fidelă:
În enunțul Și-a făcut senzație:, semnul două puncte marchează:
- o explicație/concluzie;
- o enumerare;
- sfârșitul unei propoziții enunțiative;
- sfârșitul unei propoziții interogative.
Varianta de răspuns pe care cei care au realizat subiectul au indicat-o drept variantă corectă este a).
Fără a oferi explicații gramaticale greoaie, care nu sunt destinate unui public general, voi prezenta în continuare inadecvarea acestui subiect, nu doar la nivelul clasei a III-a, la care a fost dat, ci, de fapt, la orice nivel de adresabilitate.
Pentru a putea observa dacă după semnul de punctuație indicat urmează o explicație/concluzie sau, dimpotrivă, o enumerare, celelalte variante de răspuns fiind, în mod evident, greșite, cel mai simplu pentru un elev ar fi să încerce să continue secvența dată.
Astfel, sunt posibile două moduri de continuare:
- Și-a făcut senzație: a sărit cu parașuta de pe o clădire cu 100 de etaje!
- Și-a făcut senzație: de vomă, de silă și de greață.
Dacă în exemplul 1), continuarea secvenței indicate ar putea legitima selectarea răspunsului a) drept corect, fiind o explicație a motivului pentru care a făcut senzație, iar și fiind o conjuncție, cea de-a doua continuare ar conduce către răspunsul b) drept răspuns corect, reprezentând o enumerare, iar și fiind un pronume.
Cu alte cuvinte, formularea unei cerințe de tipul celei menționate, într-o manieră evident ambiguă, nu poate avea drept răspuns corect o singură variantă.
Le-am scris celor care administrează respectivul concurs, nu în calitate de profesor, ci de simplu părinte al unui copil de clasa a III-a, rugându-i să îmi spună răspunsul corect și justificarea acestuia. Răspunsul primit, după cum m-am așteptat, trebuie să recunosc, a fost sumar și a indicat numai varianta a).
Am continuat, de această dată ca profesor, și am explicat de ce este incorect un singur răspuns, precizând, totodată, că formulările exercițiilor ar trebui să evite situațiile de ambiguitate și omonimiile conjuncturale care rezultă din fragmentele de propoziție.
Însă, de această dată, răspunsul a fost savuros prin formula pe care o utilizează cel care nu știe sau nu are dispoziție să răspundă pentru că este deținătorul adevărului absolut: „[e]chipa care a alcătuit subiectul s-a ghidat după programa de clasa a III-a.” Cu alte cuvinte, ar trebui să înțeleg că programa școlară indică explicit predarea și testarea… ambiguității.
Pe de altă parte, nu este atât de deranjant faptul că un subiect este construit printr-o alegere nefericită a unui exemplu. Oricine poate greși. Ceea ce este cu adevărat deranjant este faptul că atunci când ți se semnalează o greșeală îți lipsește decența de a recunoaște, generată de seducția de a fi cel mai îndreptățit la adevăr din simplul motiv că… ai fost în echipă făcătoare de subiecte.
În încheiere, devenind puțin mai tehnic, dar respectând programa de clasa a III-a, care prevede studierea adjectivului și a verbului, aș formula și eu un item pentru „echipa care a alcătuit subiectul”, cu precizarea că există un singur răspuns corect (în mod evident, existând două) și că de rezolvarea acestuia depinde rămânerea la catedră.
În secvența căutarea continuă, cuvântul continuă are valoarea morfologică de:
- pronume;
- adjectiv;
- verb;
- substantiv.
Un singur răspuns corect!
Despre autor: Adrian Stoicescu este conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității din București.
Ce spun reprezentanții Comper, la solicitarea Edupedu.ro
Contactat de Edupedu.ro, reprezentantul organizării competiției, Călin Vlasie, a transmis în legătură cu aspectul semnalat de profesor:
„Itemul acela are un răspuns corect pentru că ține cont de programa școlară de clasa a III-a, nu o încalcă, nu o depășește. Este cum am spus în barem, nu este nicio enumerare, nici sfârșitul unei propoziții enunțiative. Programa de clasa a III-a până aici funcționează. Nu înseamnă că modificăm gramatica pentru clasa a III-a, dar nu cuprinde învățământul gramaticii ceea de domnul profesor spune cu atâta precizie ca pentru studenți de anul II sau III de facultate. Aceasta este poziția noastră”.
„(…) Dacă așa crede acest domn că se ține un concurs cu 820.000 de copii, chiar și dacă am fi greșit, nu se fac chestiile astea. Se greșește la olimpiadă, cele organizate de Minister, știți câte greșeli se fac? Să presupunem că am făcut o greșeală, dar nu am făcut, ce facem, ne apucăm…? Echipa care a alcătuit subiectul s-a ghidat după programa de clasa a III-a. (…)
O sută și ceva de mii de copii au participat la clasa a III-a. Nimeni nu s-a sesizat până acum, profesori, mentori. Am mai avut situații în alți ani cu erori de corectură, un concurs nu se face așa ușor, pare simplu, dar nu e simplu, ne-am asumat. Am greșit, au mai fost greșeli de corectură, au venit unii care au mai spus – „vedeți că aici nu este așa”, am corectat, apoi lumea s-a liniștit”, a continuat Vlasie pentru Edupedu.ro, care ulterior discuției telefonice a transmis prin e-mail încă o precizare: „În ciclul primar Limba Română se predă diferit, cu mai puține reguli și mai mult intuitiv”.
DESCARCĂ DOCUMENT Subiectul de la clasa a III-a – limba română, Comper etapa I, 12 ianuarie 2024 (sursa):
- Baremul de corectare:
__________