Apel public al secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, pentru restricționarea accesului la rețelele de socializare a tinerilor cu vârste sub 15-16 ani. Acesta a publicat pe Facebook un mesaj în care susține că social media trebuie tratată ca „o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului”, nu ca o dezbatere ideologică.
Arafat propune ca România să adopte un cadru legislativ care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare, pe fondul unor „evenimente extrem de grave” în care au fost implicați minori.
„Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”, a transmis Raed Arafat.
În mesajul său, oficialul compară rețelele sociale cu produse pentru care există deja restricții de vârstă, precum tutunul, alcoolul, jocurile de noroc sau filmele destinate adulților, și afirmă că platformele digitale reprezintă „produse cu risc ridicat” pentru minori.
„Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități”, susține secretarul de stat.
Raed Arafat enumeră o serie de riscuri asociate utilizării rețelelor sociale de către copii și adolescenți, precum cyberbullying, umilirea publică, stigmatizarea, presiunea socială constantă și „comparația toxică” bazată pe validare artificială. Potrivit acestuia, efectele pot fi de durată și pot include anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.
În același timp, Arafat respinge ideea că problema ar putea fi rezolvată exclusiv la nivel individual, prin responsabilitatea părinților.
„A spune că «este doar responsabilitatea părinților» nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, afirmă el.
În postare, Raed Arafat invocă și exemple din alte state care discută sau au adoptat deja măsuri privind accesul minorilor la platformele digitale, menționând Franța, Australia, Regatul Unit și Norvegia.
„Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea; o face posibilă pe termen lung. Copilăria și adolescența nu trebuie sacrificate pentru profitul platformelor digitale”, a mai transmis secretarul de stat.
Redăm mesajul publicat de Raed Arafat:
„Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?
State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică.
Nu este vorba despre cenzură.
Este vorba despre protecție.
Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților.
Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod:
Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități.
În același timp, rețelele sociale au devenit un spațiu favorabil pentru:
• cyberbullying,
• umilire publică și stigmatizare,
• presiune socială constantă,
• comparație toxică și validare artificială.
Pentru copii și adolescenți, aceste experiențe pot avea efecte profunde și de durată: anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.
A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică.
Nu este o măsură împotriva tehnologiei, ci o investiție în sănătatea, echilibrul și viitorul generațiilor tinere.
Pentru binele copiilor și adolescenților. Pentru binele României”.