Inițial, în proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică de ministerul de Finanțe, ministerul Educației primea 57 de milioane de lei la prima rectificare bugetară, dintre care 200 de milioane erau cheltuielile pentru plata salariilor cadrelor didactice. În forma aprobată azi de Guvern, instituția primește 64 de milioane, însă cu 30% mai puțin pentru cheltuielile de personal.
Potrivit notei de fundamentare, au scăzut cheltuielile prevăzute cu personalul de la 200 de milioane de lei inițial, la 140 de milioane de lei. Asta în condițiile în care 200 de milioane de lei nu acopereau o eventuală creștere salarială pentru profesori, promisă că va avea loc după rectificarea bugetară, cel mai probabil banii fiind alocați cheltuielilor cu angajările suplimentare făcute prin trecerea creșelor la Ministerul Educației, cu tot cu personalul acestora, personal care a avut parte de scăderi de venituri de până la 40%, potrivit sindicatelor, prin trecerea de pe grila de salarizare a personalului din administrația publică locală la cea din învățământ.
Amintim, Guvernul urmează să aprobe o altă ordonanță de urgență, cel mai probabil săptămâna viitoare, a spus azi, ministrul finanțelor Adrian Câciu, privind legea salarizării pentru bugetari. Potrivit acesteia, profesorii ar urma să mai primească încă 4% ca să se ajungă la salariul întreg din legea 153/2017. Din 2020, statul nu a mai aplicat creșterea salariilor treptat, așa cum prevedea legea salarizării și a rămas o restanță de 12%.
“O creștere de 4% înseamnă o creștere între 50 și 80 de lei la salariul net pentru un profesori, de la 1 august”, explică pentru Edupedu.ro, președintele FSLI, Simion Hăncescu. Dacă Guvernul nu aprobă creșterea, profesorii ieși în stradă pe 5 septembrie și boicotează începutul anului școlar. O majorare similară de 50 de lei au primit cadrele didactice în ianuarie anul acesta.
Făcând referire la rectificarea bugetară care prevedea 57 de milioane de lei pentru ministerul Educației, Marius Nistor, liderul FSE “Spiru Haret” spunea pentru Edupedu.ro că “Nu știu în ce măsură suma de 57 de milioane de lei primită de la Guvern este acoperitoare pentru creșterea în cauză”.
Cu banii în plus de la rectificare, 64 de milioane de lei, ministerul trebuie să plătească și primele tranșe pentru diferențele salariale ale profesorilor, despre care Sorin Cîmpeanu spunea că se vor face “realist în septembrie”.
Profesorii ar trebui să primească anul acesta prima tranșă de 5% pentru plata diferențelor salariale, potrivit OUG din aprilie. Sorin Cîmpeanu a declarat pentru Edupedu.ro că prima tranșă va fi făcută “realist în septembrie, odată cu lichidarea pe luna august”. Impactul bugetar estimat este de 1.20 miliarde lei, eșalonat, în perioada 2022-2026. Detalii despre modul de calcul .
În prezentarea de după ședința de Guvern de azi, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a fost întrebat de ce a fost retrasă din dezbaterea publică ordonanța privind legea salarizării.
Iată declarația ministrului, la Palatul Victoria:
“Reporter: D-le ministru, guvernul a promis în două rânduri majorări salariale pentru bugetari, ieri, am văzut, a fost retrasă ordonanţa, nu mai vorbim de majorări de 50%, de 15%, ci doar o pătrime. Ce se întâmplă? Nu erau bani la buget pentru acele majorări?
Adrian Câciu: A fost o decizie luată în coaliţie. Nu e vorba neapărat de bani şi nu e vorba de majorări. Aş vrea să reiau puţin, dacă îmi permiteţi, trecutul. Am venit în fața dumneavoastră, am spus că dăm către zona bugetară doar pentru două familii ocupaționale, sănătate și educație, și că pentru celelalte familii ocupaționale, în funcție de cum evoluează execuția bugetară, veniturile statului, vom încerca, la jumătatea anului, să venim cu noi măsuri. S-a venit cu această propunere ca toate familiile ocupaționale care aveau o diferență de grilă până în 2022 să primească acest unu pe patru și în direcția aceasta merge. Cred că ordonanța va fi aprobată săptămâna viitoare. Restul de măsuri privind sporurile a rămas să fie analizate separat, pentru că știți foarte bine că avem în analiză, la Ministerul Muncii, reforma salarizării unitare, reforma administrației – sunt mai multe reforme pe PNRR – și să se vină totuși cu o abordare integrată, corelată la nivel de întreg aparat bugetar, pentru a nu crea noi inechități. Foarte important, sporurile sunt mai sensibile câteodată decât salariul-bază, că pot crea, prin diferențe, între ministere noi inechități. Deci, la acest moment, decizia a fost sau ultima decizie a fost ca recuperarea să fie de doar de unu pe patru la cei care s-au înregistrat diferențe față de grila 2022.
Reporter: Domnule ministru, nu a amânat guvernul prea mult această decizie? Două luni ca bugetarii să primească în plus la salariu doar 50 de lei, în unele cazuri. Este o majorare care la 1 iulie trebuia să intre în vigoare. Cine a greșit aici? N-au fost bani la buget?
Adrian Câciu: Lăsați-mă un moment. Ca să lămurim cu banii de la buget, dacă observați în acea ordonanță, care cred că e în transparență publică, observați că are un articol distinct care spune că, care spune că e cu încadrarea în limitele de cheltuieli de personal aprobate. Măsura a fost anunțată de coaliție. A fost situația din parlament cu legea care a fost atacată la Curtea Constituțională, care punea totuși într-o zonă, dacă vreți, de impredictibilitate, când aduci totuși și polițiștii și celelalte categorii de persoane într-o zonă pe care, până la urmă, ți-ai asumat-o politic; și atunci s-a luat această decizie să se vină cu ordonanța… nu e o greșeală. Pur și simplu, bugetarii ar trebui să știe, măcar dânșii, că această întârziere se datorează USR. USR a atacat la Curtea Constituțională legea respectivă. Haideți să-și mai asume și dânșii, că parcă nici nu au fost la guvernare. Eu știu că au fost înghețate salariile pe acea perioadă, dar să știe oamenii de ce au suferit. Mulțumesc”.
Premierul Nicolae Ciucă a spus la rândul său după rectificare: “(…) pentru învățământ, au fost suplimentate fondurile în conformitate cu prioritățile ministerului și apreciem că avem nevoie ca, în continuare, să asigurăm fundamentarea inclusiv cea bugetară pentru ceea ce urmează să reprezinte, pentru ceea ce urmează să însemne aprobarea și intrarea în vigoare a noilor Legi ale educației”.
De remarcat, potrivit Economiedia.ro, ministerul Educației ceruse inițial 668 de milioane de lei pentru rectificarea bugetară și a primit 9,5% din această sumă.
Ordonanța de urgență cu privire la prima rectificarea bugetară pe 2022: