Guvernul României a aprobat, în ședința din 23 octombrie 2025, Hotărârea de Guvern care reduce cu 14.048 numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, de la 307.900 la 293.852, potrivit documentului publicat de Secretariatul General al Guvernului. La ședință Ministerul Educației și Cercetării a fost reprezentat de secretarul de stat Sorin Ion, potrivit imaginilor difuzate de Guvern, nu de ministrul Daniel David.
Aceasta este prima măsură fiscal-bugetară majoră aplicată concret într-un domeniu bugetar în urma Legii 141/2025, cunoscută ca „Legea Bolojan”, în timp ce în alte domenii – precum administrația publică locală sau pensiile speciale – reformele sunt încă blocate de negocieri politice sau de CCR.
Decizia vine la 20 de zile după ce Ministerul Educației a pus proiectul în dezbatere publică, fără o analiză de impact detaliată asupra sistemului de educație. În nota de fundamentare a proiectului se arată clar că „implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, au influențat implicit numărul de posturi din învățământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul școlar 2025-2026”.
Într-un comunicat transmis de Ministerul Educației pe 4 octombrie, instituția afirma că „nu au fost anulate posturi de titulari în sistemul de învățământ, ci doar norme libere, neocupate”. Aceasta vine în contradicție cu realitatea prezentată în nota de fundamentare, unde e precizat clar că posturile desființate erau „ocupate cu personal”.
Instituția nu a publicat până la acest moment lista posturilor desființate, nu a oferit o defalcare pe județe sau discipline, nici informații privind statutul posturilor – dacă erau ocupate cu contract pe durată nedeterminată, în rural sau urban.
Spre deosebire de documentul inițial, cel care a intrat în ședința de Guvern de joi conține și datele de impact bugetar al reducerii celor 14.048 de posturi.
Potrivit documentului oficial, cheltuielile bugetare evitate ar fi de 358 milioane lei în 2025. Însă nu e clar dacă suma este pentru ultimele 3 luni din an sau pentru ultimele două luni, aplicarea HG fiind de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial. Pentru anul 2026, estimarea arată că nu vor mai fi plătite 1,43 miliarde lei.
Ministerul estimează că bugetul de stat pierde venituri bugetare din contribuții și impozite aferente posturilor tăiate de 134 milioane lei în 2025 și 537 milioane lei anual din 2026
În privința impactului financiar net estimat, acesta este de 223 milioane lei în 2025 și 895 milioane lei anual din 2026, adică o media anuală a economiilor de 761 milioane lei.
Din aceste estimări, putem calcula valoarea medie brută anuală a unui post desființat. Aceasta ar fi de aproximativ 101.800 lei, adică un cost lunar de aproximativ 8.483 lei brut. Estimativ, asta înseamnă un salariu net de circa 4.835 lei/lună pentru fiecare post didactic desființat.
Deși documentul detaliază cifrele economice, nu oferă nicio analiză privind efectele educaționale. Ministerul Educației și Cercetării nu prezintă nici ce discipline vor fi afectate, nici ce școli vor pierde posturile, nici numărul de elevi afectați.
Din nota de fundamentare reiese că urmează un ordin de ministru cu defalcarea posturilor pe fiecare județ: „Numărul maxim de posturi finanțat din bugetul de stat, pentru fiecare județ
și municipiul București, prin bugetul Ministerului Educației pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat și pentru centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională se repartizează prin ordin al ministrului educației și cercetării”.