România ocupă primul loc în Uniunea Europeană după cantitatea de lapte distribuită prin Programul „Lapte și fructe în școli”, cu aproximativ 26,5 milioane de litri în anul școlar 2024-2025, și locul al doilea după numărul unităților de învățământ participante, aproximativ 20.490, potrivit datelor actualizate ale Comisiei Europene. În schimb, după numărul copiilor beneficiari, România se situează pe locul al cincilea, cu aproximativ 1,55 milioane de participanți. Datele europene mai arată că porția medie de lapte distribuită în România este de 200 de mililitri, sub media europeană de 210 mililitri.
Informațiile provin din datele publicate de Comisia Europeană privind implementarea Programului UE pentru școli în anul școlar 2024-2025, prezentate în grafice comparative pentru statele membre.
Programul european urmărește distribuirea gratuită a fructelor, legumelor, laptelui și produselor lactate către copii, precum și desfășurarea unor activități de educație alimentară, pentru formarea unor obiceiuri sănătoase și apropierea elevilor de agricultură.
România distribuie cea mai mare cantitate de lapte în școli dintre statele UE
Potrivit datelor europene, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană după cantitatea de lapte distribuită prin program, cu aproximativ 26,5 milioane de litri în anul școlar 2024-2025.
Pe locul al doilea se află Suedia, cu aproximativ 24 de milioane de litri, urmată de Finlanda, cu aproximativ 11 milioane de litri, și Polonia, cu aproximativ 9,5 milioane de litri.
Clasamentul privește strict laptele distribuit, exprimat în litri. Graficul Comisiei Europene include separat și alte categorii de produse lactate, precum brânzeturile și iaurturile, ale căror cantități nu pot fi adunate direct la volumul de lapte.
La nivelul întregii Uniuni Europene, în anul școlar 2024-2025 au fost distribuite aproximativ 107 milioane de litri de lapte, potrivit Comisiei Europene.
Prin urmare, România a distribuit aproximativ un sfert din cantitatea totală de lapte raportată la nivel european în cadrul programului.
România, pe locul al doilea în UE după numărul școlilor participante
O altă particularitate a României este numărul mare de unități de învățământ participante.
Potrivit graficului Comisiei Europene, România a raportat aproximativ 20.490 de școli și grădinițe participante în anul școlar 2024-2025.
Doar Germania a raportat un număr mai mare, de aproximativ 26.590 de unități.
Pe locurile următoare se află Polonia, cu aproximativ 12.090 de unități, Suedia, cu 9.930, și Franța, cu 9.340.
Spania, care are mai mulți copii beneficiari decât România, a raportat aproximativ 8.290 de unități participante.
Diferențele dintre state pot fi influențate de organizarea rețelelor școlare și de modul în care sunt raportate unitățile participante.
Datele nu arată dacă toate țările folosesc aceeași structură administrativă pentru raportarea școlilor și a unităților arondate. Prin urmare, numărul unităților participante nu trebuie confundat cu numărul școlilor cu personalitate juridică.
Aproape 1,6 milioane de copii din România beneficiază de program. Locul al cincilea în UE
România ocupă locul al cincilea în Uniunea Europeană după numărul copiilor participanți la Programul „Lapte și fructe în școli”.
Potrivit graficului european, în anul școlar 2024-2025 au fost raportați aproximativ 1,55 milioane de copii beneficiari.
| Stat membru | Număr de copii participanți |
|---|---|
| Germania | 2,74 milioane |
| Spania | 2,30 milioane |
| Polonia | 1,83 milioane |
| Suedia | 1,57 milioane |
| România | 1,55 milioane |
| Franța | 1,28 milioane |
În România, programul se adresează copiilor din grădinițe și elevilor din învățământul primar și gimnazial.
Graficul european arată că aproximativ jumătate dintre beneficiarii din România sunt elevi din învățământul primar, în timp ce restul provin din învățământul secundar și preșcolar.
La nivel european, aproximativ 70,2% dintre copiii participanți la program provin din învățământul primar, potrivit Comisiei Europene.
Porția medie de lapte din România este de 200 ml, sub media europeană
Datele Comisiei Europene arată și diferențe între state în ceea ce privește dimensiunea porțiilor de lapte distribuite copiilor.
În România, porția medie este de 200 de mililitri, față de media europeană de 210 mililitri.
Cele mai mari porții medii sunt raportate în Cehia, cu 260 de mililitri, și în Austria, Bulgaria, Polonia, Danemarca și alte câteva state, cu aproximativ 250 de mililitri.
La polul opus se află Finlanda, cu o porție medie de 80 de mililitri, și Franța, cu 100 de mililitri.
Dimensiunea porției nu indică însă și cantitatea totală de lapte primită de un copil într-un an școlar, deoarece aceasta depinde de frecvența distribuirii produselor.
Astfel, deși România distribuie cea mai mare cantitate de lapte din UE, porția medie oferită copiilor este ușor sub media europeană.
România raportează aproximativ 1,55 milioane de participări la activități de educație alimentară
O altă componentă a programului european este educația alimentară.
Pe lângă distribuirea produselor, statele membre organizează activități prin care copiii învață despre alimentația sănătoasă, agricultură, proveniența alimentelor și reducerea risipei.
Potrivit graficului Comisiei Europene, România a raportat aproximativ 1,55 milioane de participări la diferite categorii de activități educative în anul școlar 2024-2025.
În clasamentul european, România se situează pe locul al șaptelea după acest indicator.
Cele mai multe participări sunt raportate de Germania, cu aproximativ 5,38 milioane, Italia, cu 4,35 milioane, și Polonia, cu 4 milioane.
În cazul României, graficul arată că o parte importantă a participărilor sunt încadrate în categoria „Alte activități”, fiind raportate și participări la lecții, prezentări și ateliere.
Este important de precizat că aceste cifre reprezintă participări la activități, nu neapărat copii diferiți. Același elev poate participa la mai multe activități și poate fi inclus în mai multe categorii.
Doar 5% dintre părinții chestionați într-un studiu IRES spun că elevii au participat la activități educative asociate programului
Datele administrative transmise Comisiei Europene contrastează cu rezultatele unui studiu sociologic realizat de IRES și prezentat în mai 2026, în cadrul dezbaterii „Lapte și carte”, organizate la Camera Deputaților.
Potrivit cercetării, doar 5% dintre părinții chestionați au declarat că elevii au participat la activități educative asociate Programului pentru școli.
Cele două rezultate măsoară însă lucruri diferite.
Comisia Europeană prezintă participările la activități raportate administrativ de statele membre, în timp ce studiul IRES reflectă declarațiile părinților chestionați.
În plus, datele europene pot include mai multe participări ale aceluiași copil, iar părinții pot să nu cunoască toate activitățile desfășurate în școală.
Diferența ridică totuși întrebări privind tipurile de activități educative raportate de România, modul în care acestea sunt organizate și măsura în care părinții sunt informați despre componenta educativă a programului.
Studiul IRES a arătat că programul beneficiază de sprijinul a 80% dintre părinții chestionați, însă efectele sale asupra formării unor obiceiuri alimentare sănătoase sunt limitate.
Comisia Europeană propune continuarea programului în perioada 2028-2034 și transformarea lui într-o componentă obligatorie a planurilor naționale
Publicarea datelor privind participarea copiilor și distribuirea produselor are loc în contextul în care Comisia Europeană a propus oficial continuarea Programului „Lapte și fructe în școli” în următorul cadru financiar multianual, pentru perioada 2028-2034.
Potrivit anunțului făcut de Comisia Europeană la 1 octombrie 2026, executivul european propune ca programul să devină o componentă obligatorie a planurilor naționale ale statelor membre.
În prezent, participarea statelor la program este voluntară. Comisia propune și simplificarea legislației și a procedurilor administrative, precum și mai multă flexibilitate pentru statele membre, astfel încât programul să poată fi adaptat la nevoile copiilor și la particularitățile fiecărei țări.
„Dorim să asigurăm continuarea sprijinului pentru Programul UE pentru școli, transformându-l într-o componentă obligatorie a planurilor naționale, dar adaptată realităților fiecărei țări”, a declarat comisarul european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen.
În anul școlar 2024-2025, cheltuielile totale pentru program la nivelul Uniunii Europene au ajuns la 356 de milioane de euro, dintre care 188 de milioane de euro au provenit din fonduri europene, iar 168 de milioane de euro din contribuțiile statelor membre.
Noile reguli pentru perioada 2028-2034 urmează să fie negociate și adoptate în cadrul procesului legislativ european.