România – pe contrasens cu Europa în cercetarea spațială: își reduce cu 35% contribuțiile la Agenția Spațială Europeană – ESA, într-un moment în care aproape toate țările membre decid creșteri masive ale investițiilor în domeniu / ESA: Cele mai mari contribuții din istorie au fost decise la reuniunea ministerială de la Bremen

Foto: © Adanne | Dreamstime.com

Contribuția României la viitoarele programe ale Agenției Spațiale Europene, anunțată la reuniunea ministerială desfășurată săptămâna aceasta la Bremen, în Germania, a fost de 78 de milioane de euro, potrivit datelor anunțate de ESA. Doar două alte țări membre au anunțat reduceri ale contribuțiilor, dar cu procente mult mai mici decât în cazul României, într-un moment în care majoritatea covârșitoare a statelor membre aderă la tendința de creștere a contribuției – care, potrivit ESA, a atins un nivel record, de 22 de miliarde de euro, la această reuniune ministerială.

Potrivit datelor prezentate de Agenția europeană, contribuția aferentă României, la nivelul reuniunii ministeriale 2025, este de 78 de milioane de euro, mult mai mică decât cea din 2022 – 121 milioane de euro.

Contribuțiile țărilor la ESA – 2025 vs 2022 / Sursa: ESA

Potrivit unei comparații realizate pe LinkedIn de Alberto Rueda Carazo, cercetător la Institutul European de Politici Spațiale, România a redus contribuția cu 35,5%, mult peste Regatul Unit (-9,2%) sau Suedia (-4,5%). Și aceasta, într-un moment în care alte țări membre, asociate sau partenere decid creșteri masive, mal ales state central și est-europene:

ESA anunță astfel cele mai mari contribuții din istorie, de 22,1 miliarde de euro. Acestea confirmă „sprijinul pentru programe-cheie în știință, explorare și tehnologie, alături de o creștere semnificativă a bugetelor pentru aplicații spațiale – observarea Pământului, navigații și telecomunicații”.

Iar momentul a fost descris de către directorul general al ESA, Josef Aschbacher, drept „un mare succes pentru Europa și un moment cu adevărat important pentru autonomia și statutul nostru de lider în știință și inovare”.

Comunicatul ESA emis pe marginea reuniunii de la Bremen mai arată că acest consiliu ministerial a fost prima fază a implementării Strategiei 2040 a ESA, ce „stabilește ambițiile spațiale europene și definește obiectivele care trebuie atinse pentru a realiza țintele pe termen lung în activitățile spațiale ale Europei și în aplicațiile pe Pământ”.

România – cu datorii și fără drept de vot

Amintim că România a pierdut din nou dreptul de vot în cadrul ESA după ce a acumulat datorii aferente anului 2024 de 30 de milioane de euro, contribuția totală neachitată fiind de circa 60 de milioane de euro. Datoria s-a acumulat în condițiile în care România abia reușise, conform unui anunț din ianuarie 2023, să acopere toate datoriile acumulate începând din 2017, ce lăsaseră România fără drept de vot în cadrul instituției europene

Într-un răspuns transmis recent la o interpelare a senatorului Mircea-Cristian Nicula (PSD), Ministerul Educației și Cercetării preciza că „pentru a putea participa la noile programe ESA, este necesar ca România să recupereze dreptul de vot în cadrul ESA, prin achitarea minimului necesar de 14,7 milioane euro, din contribuția neachitată de 61 milioane euro”.

Potrivit aceluiași răspuns, „ulterior, va fi luat în considerare transferul de fonduri către noile programe, pentru care a fost identificat potențial de retur în România și/sau alocarea de noi subscripții către acestea”.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, ANC transmitea, la solicitarea Edupedu.ro, următoarea situație:

Foto © Adanne | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version